Ministerul Justiției propune reducerea numărului parchetelor de pe lângă judecătoriile din județe de la 175 la 41, prin organizarea unei singure structuri pentru fiecare județ. Măsura figurează într-un proiect de lege și nu este o reorganizare deja adoptată. Parchetele din municipiul București nu sunt incluse în această formulă, iar activitatea locală ar urma să continue prin sedii secundare permanente.
Proiectul trebuie să treacă prin Guvern și Parlament
Potrivit anunțului Ministerului Justiției, inițiativa a fost elaborată în cooperare cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Următoarea etapă este supunerea proiectului aprobării Guvernului, după care textul ar urma să fie transmis Parlamentului spre adoptare.
Schimbările propuse vizează Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și corelarea noii formule de organizare cu dispozițiile Codului de procedură penală. Efectele asupra structurii parchetelor și asupra funcțiilor de conducere sunt prevăzute pentru momentul intrării în vigoare a legii, dacă aceasta va fi adoptată.
Mai puține unități, dar sedii în continuare lângă judecătorii
Formula propusă este cea a unui parchet unic la nivelul fiecărui județ, cu sediul principal în localitatea reședință de județ. În celelalte localități în care funcționează judecătorii ar exista sedii secundare cu activitate permanentă. Reducerea numărului unităților nu echivalează, astfel, cu dispariția tuturor locurilor în care procurorii își desfășoară activitatea în prezent.
Parchetul reorganizat ar funcționa pe lângă toate judecătoriile din județul respectiv și și-ar exercita atribuțiile pe întreg teritoriul județului. Activitatea ar fi realizată atât prin procurorii sediului principal, cât și prin cei ai sediilor secundare. Distincția dintre unitatea administrativă și sediile sale este esențială pentru înțelegerea trecerii de la 175 la 41 de parchete.
Circumscripțiile locale ar urma să fie păstrate
Fiecare sediu ar avea propria circumscripție. Proiectul prevede că aria sediului principal și ariile sediilor secundare permanente ar corespunde circumscripțiilor judecătoriilor din localitățile unde sunt situate. Organizarea la nivel județean ar coexista, prin urmare, cu delimitarea teritorială a activității fiecărui sediu.
Ministerul propune concentrarea resurselor într-o structură comună, fără eliminarea prezenței permanente din celelalte localități care au judecătorii. Noua unitate ar asigura coordonarea județeană, iar sediile ar continua să lucreze în raport cu teritoriile corespunzătoare instanțelor pe lângă care funcționează. Aceasta este arhitectura instituțională descrisă în proiect.
Funcțiile de conducere din alte localități s-ar transforma
La intrarea în vigoare a legii, funcțiile de conducere ale procurorilor din parchetele aflate în alte localități decât reședințele de județ ar urma să devină funcții de execuție. Personalul care ocupă aceste funcții ar fi reîncadrat pe noile posturi. Aceeași regulă este prevăzută pentru funcțiile de conducere ale personalului auxiliar de specialitate din unitățile respective.
După reorganizare, cele 41 de parchete județene ar avea 41 de posturi de prim-procuror și 41 de posturi de grefier-șef. Textul prezentat de minister leagă această reducere a conducerilor de crearea unor scheme de personal mai mari, în care atribuțiile de coordonare să corespundă unei structuri comune la nivelul județului.
Redistribuirea posturilor vacante, în funcție de volumul de muncă
Unul dintre beneficiile invocate de Ministerul Justiției este distribuirea mai echilibrată a volumului de activitate. Procurorul general al României ar analiza încărcarea parchetelor, din oficiu sau la sesizarea procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, și ar putea sesiza ministrul Justiției pentru redistribuirea posturilor vacante între sediul principal și sediile secundare.
O asemenea redistribuire ar necesita avizul conform al Secției pentru procurori a CSM. Ministerul susține că organizarea propusă ar permite gestionarea mai bună a resurselor umane și la nivelul circumscripțiilor curților de apel, în funcție de diferențele dintre volumele de activitate ale parchetelor din mai multe județe.
Specializarea procurorilor, printre obiectivele anunțate
Instituția mai invocă posibilitatea specializării procurorilor, utilizarea mai eficientă a competențelor și o monitorizare mai coerentă a activității. Sediile principale din orașele reședință de județ sunt prezentate drept localități atractive inclusiv pentru procurorii tineri. Acestea sunt avantajele anticipate de inițiator pentru noua organizare, a cărei aplicare depinde de parcurgerea procedurii legislative.
Surse: Economica.net
