Execuția bugetară din primele patru luni ale anului 2026 aduce o veste încurajatoare pentru finanțele publice ale României. Deficitul primar, care exclude cheltuielile cu dobânzile, a ajuns la un nivel nesemnificativ de doar 200 de milioane de lei, în timp ce deficitul total s-a situat la 23 de miliarde de lei. Această evoluție ridică întrebarea dacă România ar putea atinge excedentul primar, o bornă importantă în procesul de reducere a dezechilibrelor fiscale.
Reducere dramatică a deficitului primar
Pentru a înțelege magnitudinea ajustării, este suficient să privim comparativul cu anul anterior. În primele patru luni din 2025, deficitul primar a fost de 35,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că reducerea din acest an nu este deloc neglijabilă.
Obiectivul excedentului primar
Atingerea excedentului primar este considerată esențială pentru ca statul să-și poată achita o parte din datorii fără convulsii majore și pentru ca deficitul total să reintre sub pragul rezonabil de 3% din PIB.
„Echilibrul la care s-a ajuns este un lucru bun și arată că direcția în care mergem este corectă. Dacă ești pe plus, este și mai bine", declară economistul Laurian Lungu.
Provocările economice majore
Cu toate acestea, analiștii economici rămân precauți în privința perspectivei de atingere a excedentului primar. Principalul obstacol îl reprezintă contextul macroeconomic dificil, caracterizat prin stagflație - combinația nefastă dintre creștere economică în scădere și inflație în creștere.
„Ca să ajungi la un echilibru și apoi la surplus primar, trebuie să ai creștere economică. Dar noi nu avem creștere", observă economistul Dragoș Cabat.
Costul refinanțării datoriei publice
Un alt factor de risc major îl reprezintă creșterea costului refinanțării datoriei publice. Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, atrage atenția asupra acestui aspect: „Nu cred că vom ajunge la excedent bugetar primar. Pentru că cheltuielile cu dobânzile vor sări de 3% din PIB. Costul refinanțării datoriei crește, iar bugetul va plăti dobânzi mai mari."
Profesorul de economie Aurelian Dochia împărtășește aceeași scepticism: „Este bine că am ajuns aici, dar nu știu cum putem continua. Îmi este teamă că un nou guvern va abandona politica de reducere a deficitului."
Concluzia analiștilor
Concluzia analiștilor este că, deși datele bugetare din primele patru luni sunt încurajatoare, menținerea acestui ritm de ajustare fiscală va fi extrem de dificilă în contextul economic actual. Sustenabilitatea efortului de reducere a deficitului rămâne principala întrebare fără răspuns.
Surse: Ziarul Financiar, CFA România, Ministerul Finanțelor
