Deficitul de cont curent al României a înregistrat o îmbunătățire semnificativă în primele trei luni ale anului 2026, reducându-se cu 815 milioane de euro comparativ cu perioada similară din 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României. Această evoluție pozitivă reflectă ajustări importante în structura balanței de plăți, în contextul încetinirii economice și al contracției consumului intern.
Cifrele oficiale: deficit de 5,3 miliarde de euro
Conform comunicatului BNR, deficitul de cont curent s-a situat la 5,3 miliarde de euro în perioada ianuarie-martie 2026, în scădere față de 6,1 miliarde de euro înregistrate în primele trei luni ale anului precedent. Această reducere de aproximativ 13% reprezintă un semnal pozitiv pentru echilibrele externe ale țării, deși nivelul absolut rămâne preocupant pentru sustenabilitatea macroeconomică pe termen mediu.
Evoluția favorabilă a deficitului de cont curent a fost determinată în principal de ameliorarea balanței comerciale, care a beneficiat atât de creșterea exporturilor, cât și de temperarea importurilor ca urmare a reducerii consumului intern. Faptul că economia românească a intrat în recesiune tehnică în primul trimestru a contribuit indirect la această îmbunătățire a indicatorilor externi.
Investițiile străine directe au scăzut la 1,1 miliarde de euro
Pe de altă parte, finanțarea deficitului de cont curent s-a confruntat cu provocări semnificative, întrucât investițiile străine directe au scăzut la 1,1 miliarde de euro în primul trimestru, comparativ cu niveluri mai ridicate din perioadele precedente. Această reducere a fluxurilor de capital cu caracter de durată ridică întrebări despre capacitatea României de a finanța în mod sustenabil dezechilibrele externe pe termen lung.
Experții economici atrag atenția că, deși reducerea deficitului de cont curent este pozitivă în sine, cauza acestei reducerii este îngrijorătoare. Contracția consumului și încetinirea activității economice nu reprezintă o bază solidă pentru consolidarea externă, spre deosebire de o reducere generată de creșterea competitivității exporturilor românești pe piețele externe.
Datoria externă totală a ajuns la 231 de miliarde de euro
În paralel cu evoluția deficitului de cont curent, Banca Națională a României a raportat o creștere a datoriei externe totale, care a atins valoarea de 231 de miliarde de euro la finalul lunii martie 2026, cu aproximativ 3 miliarde de euro mai mult decât la sfârșitul anului 2025. Doar în luna martie, datoria externă s-a majorat cu 1,5 miliarde de euro, ritm care, dacă se menține, ar putea duce la depășirea pragului de 240 de miliarde de euro până la finalul anului.
Nivelul ridicat al datoriei externe reprezintă unul dintre principalele vulnerabilități ale economiei românești, limitând spațiul de manevră al autorităților în gestionarea șocurilor economice. Raportul datorie externă - PIB se situează la peste 85%, un nivel considerat alertant de către instituțiile financiare internaționale și agențiile de rating.
Implicații pentru politica economică și stabilitatea financiară
Evoluțiile recente din balanța de plăți și datoria externă impun o reconsiderare a strategiilor de politică economică. Fitch Ratings, care a confirmat recent ratingul României la BBB- cu perspectivă negativă, a subliniat că nivelul ridicat al datoriei externe și deficitul structural de cont curent reprezintă factori de risc majori pentru stabilitatea macroeconomică.
Autoritățile române se confruntă cu o provocare dificilă: pe de o parte, este necesară reducerea deficitului bugetar pentru a evita retrogradarea ratingului de țară, iar pe de altă parte, austeritatea fiscală riscă să adâncească recesiunea și să agraveze problemele sociale. Găsirea echilibrului între consolidarea fiscală și susținerea creșterii economice reprezintă cheia succesului în perioada următoare.
Perspective pentru trimestrele următoare
Analiștii estimează că deficitul de cont curent ar putea continua să se reducă în trimestrele următoare, pe fondul contracției consumului și al ajustărilor din economie. Cu toate acestea, această îmbunătățire vine cu un cost economic și social semnificativ, sub forma scăderii puterii de cumpărare a populației și a creșterii șomajului.
Pentru o consolidare externă sustenabilă, România are nevoie de reforme structurale care să crească competitivitatea exporturilor și să atragă investiții străine directe de calitate. Sectorul energetic, industria auto și tehnologia informației reprezintă domenii cu potențial de a contribui la reducerea dependenței de importuri și la crearea de valoare adăugată în economie.
Surse: Banca Națională a României, Ziarul Financiar, Fitch Ratings, Agerpres
