O realitate îngrijorătoare dezvăluită de un studiu de piață
Un studiu realizat de Allianz-Țiriac Asigurări arată că majoritatea românilor nu sunt pregătiți să facă față unei situații de urgență financiară. Potrivit cercetării, desfășurate la nivel național pe un eșantion reprezentativ de peste 1.200 de respondenți, 60% dintre adulții din România nu se simt pregătiți pentru o urgență majoră care să le afecteze stabilitatea financiară. Mai mult, doar 37% dintre români au bani puși deoparte sau un fond de urgență, iar dintre aceștia, puțini au sume suficiente pentru a acoperi cheltuielile neprevăzute pe o perioadă mai lungă. Aceste cifre traduc, în fapt, că doar aproximativ unul din zece români ar avea resursele necesare pentru a gestiona o criză fără a apela la împrumuturi sau la ajutor extern.
Cercetarea a fost efectuată prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) în luna octombrie 2025 și reflectă atitudinea populației adulte rezidente față de riscurile financiare și personale. Rezultatele indică un decalaj uriaș între conștientizarea riscurilor și acțiunile concrete de protecție. Deși românii sunt tot mai conștienți de vulnerabilitățile lor, puțini iau măsuri preventive pentru a se asigura împotriva evenimentelor neașteptate, cum ar fi accidentele, bolile grave, pierderea locului de muncă sau daunele la locuință.
Ce înseamnă să nu ai un fond de urgență
Lipsa unui fond de urgență înseamnă, în practică, că o familie care se confruntă cu o situație critică este nevoită să apeleze la economiile destinate altor scopuri, la rude sau prieteni, sau, în cel mai rău caz, la împrumuturi cu dobândă mare. Studiul Allianz-Țiriac arată că peste jumătate dintre români recurg la economii pentru cheltuieli neprevăzute, dar, în absența unor rezerve reale, această strategie se dovedește rapid insuficientă. O mașină stricată, o operație urgentă sau o reparație la acoperișul casei pot epuiza, într-o singură zi, bugetul unei familii pentru luni întregi.
Specialiștii în finanțe personale recomandă ca fiecare gospodărie să dețină un fond de urgență echivalent cu cel puțin trei până la șase luni de cheltuieli esențiale. Acest fond ar trebui să fie ușor accesibil, plasat într-un cont de economii sau sub formă de numerar, și să nu fie atins decât în cazuri extreme. În România, însă, realitatea este departe de acest ideal. Salariile mici, inflația ridicată și costul vieții în marile orașe fac ca majoritatea oamenilor să trăiască de la un salariu la altul, fără a putea pune ceva deoparte.
De ce românii amână deciziile de protecție
Studiul mai arată că românii au o tendință pronunțată de a amâna deciziile care i-ar putea proteza. Virgil Șoncutean, directorul general al Allianz-Țiriac Asigurări, a declarat că oamenii conștientizează riscurile, dar le consideră, adesea, abstracte sau îndepărtate. Ei preferă să-și canalizeze resursele către nevoi imediate, cum ar fi cheltuielile zilnice, ratele la bancă sau vacanțele, și amână achiziția de asigurări sau constituirea de economii pentru „o zi de mâine” care pare incertă. Această atitudine, deși firească într-un context de precaritate economică, expune familiile la un risc major.
Un alt factor care contribuie la această situație este lipsa educației financiare. Mulți români nu știu cum să-și gestioneze bugetul, nu înțeleg importanța diversificării surselor de venit și nu sunt familiarizați cu instrumentele de protecție financiară disponibile pe piață. Asigurările de viață, de sănătate sau de locuință sunt percepute, încă, ca fiind produse de lux sau inutile, deși, în multe cazuri, costul unei polițe este infim comparativ cu potențialele pierderi în cazul unui incident.
Impactul asupra societății
Vulnerabilitatea financiară a populației nu este doar o problemă individuală, ci una cu efecte la nivelul întregii societăți. Familiile care nu au fonduri de urgență devin dependente de sistemul public de asistență socială atunci când sunt lovite de criză. Aceasta pune presiune pe bugetul statului și pe serviciile de sănătate și asistență. De asemenea, nivelul ridicat al împrumuturilor de consum, contractate adesea în condiții nefavorabile, duce la supraîndatorare și la sărăcirea progresivă a unor categorii sociale.
Economiștii avertizează că, în cazul unei recesiuni sau al unui șoc economic major, precum o creștere bruscă a prețurilor la energie sau alimente, milioane de români ar fi expuși riscului de sărăcie extremă. Fără un colac de salvare financiar, aceștia nu ar avea nicio marjă de manevră și ar fi obligați să reducă drastic cheltuielile, afectând, la rândul lor, consumul intern și creșterea economică.
Cum putem schimba situația
Soluțiile există, dar necesită efort atât din partea individului, cât și din partea statului și a companiilor private. La nivel personal, primul pas este conștientizarea și educația financiară. Fiecare familie ar trebui să-și facă un buget, să identifice cheltuielile esențiale și să stabilească o sumă minimă pe care să o economisească lunar, chiar și 50 sau 100 de lei. În timp, aceste sume se adună și pot forma un mic fond de siguranță. De asemenea, este important ca oamenii să se informeze despre produsele de asigurare și să aleagă cele care li se potrivesc.
La nivel instituțional, statul ar trebui să sprijine programele de educație financiară în școli și să ofere stimulente pentru economisire, cum ar fi deduceri fiscale sau conturi de economii cu dobândă favorabilă. Companiile de asigurări și băncile, la rândul lor, ar trebui să-și adapteze produsele la nevoile reale ale populației și să comunice mai eficient beneficiile protecției financiare. Până atunci, însă, realitatea cruntă rămâne: nouă din zece români ar fi în dificultate gravă dacă o urgență le-ar bate la ușă mâine.
Surse: gandul.ro, bursa.ro, financialmarket.ro, 1asig.ro
