Este definitiv! Va executa pedeapsa

O cerere care i-a dat ocazia fostului edil să pozeze în victima și să acuze diverse conspirații la adresa sa. Radu Mazăre execută o pedeapsa de 9 ani de închisoare în dosarul "Retrocedărilor de pe litoral", în baza unei decizii definitive dată de Înalta Curte. În luna mai 2019, el a fost extradat din Magagascar.

Pe 9 decembrie 2019, Curtea de Apel București a respins cererea lui Radu Mazăre că fiind una inadmisibilă. Înalta Curte a respins săptămâna trecută recursul fostului edil.

De ce este inadmisibilă? Potrivit judecătorilor, modalitatea în care statul malgas a aplicat propria legislație în materie de extrădare nu poate fi analizat de către instanțele române. Șah-mat!

Un proces în care Mazăre a mizat pe senzaționalul aducerii sale în sala și a susținut că extradarea să din Madagascar a fost făcută înainte de alegeri, pentru a putea fi "prezentat că un trofeu".

În față judecătorilor de la Înalta Curte, Mazăre a subliniat că predarea să către autoritățile din România s-a făcut în mod fraudulos.

Acolo fiind s-au făcut presiuni în fiecare zi asupra mea, pentru a semna că sunt de acord să renunț la legea din Madagascar", a explicat fostul edil în față instanței.

Se plângea în România de autoritățile malgase

Potrivit actelor din dosar, avocații lui Mazăre au susținut că procedura de extrădare ar fi fost viciată, deoarece autoritățile din Madagascar ar fi trebuit să soluționeze mai întâi cererea în care solicită azil politic și abia apoi cererea de extrădare în România.

"Mă aflu într-o situație clară de încălcare a tratatelor internaționale la care România este parte", a acuzat Mazăre.

În plus, el a susținut că în cazul extrădării sale nu există o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă a instanțelor din Republica Madagascar, ci doar avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Tribunalul Antananarivo.

Așa că Radu Mazăre a insistat că procedura de extrădare ar fi fost lovită de nulitate și a solicitat anularea mai multor acte administrative din această procedura, cum ar fi procesele-verbale emise de reprezentanții Interpol Madagascar și România, făcute cu ocazia predării sale, sau cele încheiate între polițiștii de Frontieră și gardienii de la Penitenciarul Rahova.

Judecătorii au analizat toate actele depuse de fostul primar al orașului Constanța. Potrivit motivării Curții de Apel București, care a respins cererea că inadmisibilă: "Curtea apreciază că aspectele invocate de către contestatorul-condamnat Mazăre Radu- Ștefan în cuprinsul cererii formulate nu se circumscriu cazului de contestație la executare invocat, neputând fi analizate în cadrul prezenței proceduri".

Magistrații au explicat că instanțele din România au respectat în acest caz legislația în vigoare. Astfel, în mai 2019, Curtea de Apel București a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale în vederea solicitării extrădării lui Radu Mazăre, în acest caz prevederile Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

"Așadar, instanța română competență a stabilit printr-o hotărâre definitivă că sunt îndeplinite condițiile de extrădare a contestatorului-condamnat de pe teritoriul Republicii Madagascar în România, în baza acestei hotărâri Ministerul Justiției efectuând examenul de regularitate internațională, conform art. 65 alin. 7 din Legea nr. 302/2004, republicată, și înaintând cererea de extrădare autorităților malgase.

Din perspectiva autorităților române, procedura de extrădare a contestatorului-condamnat Mazăre Radu-Ștefan reprezintă o extrădare activă, întrucât statul român a avut calitatea de stat solicitant, astfel încât verificarea condițiilor legale pentru extrădare se realizează în cadrul procedurii prevăzute de art. 65 din Legea nr. 302/2004, republicată", motivează Curtea de Apel București.

"Nu putem verifică autoritățile din Madagascar!"

După ce constată că sunt îndeplinite condițiile în vederea solicitării extrădării, instanțele române nu au posibilitatea de a verifică în ce măsură autoritățile din statul solicitat au respectat propria legislație în materie de extrădare, un astfel de demers fiind lipsit de baza legală, explică judecătorii.

"În condițiile în care autoritățile din statul solicitat au apreciat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de propria legislație pentru extradarea persoanei condamnate în România, autoritățile române, prin organele competențe, nu aveau altceva de făcut decât să preia persoană solicitată de pe teritoriul statului străin", motivează Curtea de Apel București, arată ziare.

Vezi și:Marcel Vela, somat de urgență: Cu ei să înceapă reorganizarea! Să le desființeze!

Veteranul de război Emil Vețeleanu (101 ani), despre 23 august 1944: Influența rusească a dus la arestarea Mareșalului Antonescu

Noua lege intră în vigoare mâine! Sunt vizați toți românii! Poliția avertizează: ‘Da, ai citit bine!’