După ce luni, 20 martie, am scris că Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD) ar trebui să nu mai funcționeze, dat fiind că nu mai întrunește condițiile legale, marți, 21 martie, am discutat, la sediul IRRD, cu secretarul general Vasile Cutean. Astăzi publicăm o primă parte din interviul pe care ni l-a acordat Cutean.

În Articolul 4 alin. (2) din Legea nr. 556/2004, completată cu OUG nr. 33/2019, se menționează că „Colegiul național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, denumit în continuare Colegiul național, este organ deliberativ de conducere al Institutului, cu mandat permanent, care se întrunește lunar, format dintr-un număr de până la 25, dar nu mai puțin de 15 personalități reprezentative ale Revoluției Române din Decembrie 1989,”. Ei bine, secretarul general al IRRD a precizat, pentru Bugetul.ro, că vorbim de un „vid legislativ” și că nu există o sancțiune pentru faptul că, în prezent, Colegiul Național al IRRD nu mai are numărul minim de membri, așa cum prevede legea.

În contextul demiterii lui Andrei Ursu din funcția de director științific al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD), fostul premier al României, Petre Roman, a declarat, într-un interviu acordat Bugetul.ro, că IRRD n-ar mai trebui să funcționeze. Motivul? IRRD ar fi avut la acel moment mai puțin de 15 membri în Colegiul Național, iar, conform Legii nr. 556/2004 privind înființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, completată prin OUG nr. 33/2019, nu ar mai fi avut dreptul să funcționeze. Ceea ce ne-a declarat fostul premier s-a confirmat în cele din urmă. După publicarea la 6 martie a interviului pe care Petre Roman ni l-a acordat, au urmat alte trei demisii din Colegiul Național al IRRD. Romeo Raicu, Dan Voinea și Nicoleta Giurcanu au demisionat de la Institutul Revoluției Române, informează sursele Bugetul.ro. Astfel, în Colegiul Național al IRRD sunt acum mai puțin de 15 membri, ceea ce înseamnă, în conformitate cu Articolul 4 alin. (2) din Legea nr. 556/2004, că Institutul Revoluției Române nu-și mai poate desfășura activitatea. Potrivit informațiilor intrate în posesia Bugetul.ro, la 8 martie, Romeo Raicu și-a dat demisia din Colegiul Național al IRRD. Două zile mai târziu, la 10 martie, Dan Voinea a părăsit și el IRRD. Săptămâna trecută, Nicoleta Giurcanu și-a înaintat demisia din IRRD, începând cu data de 13 martie 2023, conform unei informări intrate în posesia Bugetul.ro, am scris, în urmă cu o săptămână, AICI.

Vasile Cutean, secretarul general al IRRD: „Unde scrie că, dacă nu sunt 15, nu funcționează?”

Eugen Dinu: Cum mai funcționează astăzi Institutul Revoluției Române, dat fiind că din Colegiul Național și-au dat demisia, din informațiile mele, în ultimele două săptămâni, trei persoane și nu se mai îndeplinește acel prag minim de 15 membri?

Vasile Cutean: Dar nu e o condiție. Unde scrie că, dacă nu sunt 15, nu funcționează?

E.D.: În OUG nr. 33/2019.

Vasile Cutean: O avem aici. Eu nu am văzut așa ceva. Scrie minim 15, dar și dacă nu sunt 15? Care e sancțiunea?

E.D.: Păi, ar trebui să nu mai funcționeze. Eu așa o văd.

Vasile Cutean: Păi, nu, dar facem ce credem sau ce spune legea?

E.D.: Nu, dar în lege scrie minimum 15 membri.

Vasile Cutean: Și dacă nu sunt 15?

E.D.: Dar atunci cum poate să funcționeze?

Vasile Cutean: Cum a funcționat și până acum, pentru că cei care și-au dat demisia n-au fost la nicio ședință. Niciodată! Nu v-au spus că n-au fost pe aici niciodată? De exemplu, Voinea (n.r. – Dan Voinea) n-a văzut niciodată sediul ăsta. Nici nu știe unde e sediul. Romeo (n.r. – Romeo Raicu) a venit o dată, în 2019.

E.D.: Și doamna Giurcanu (n.r. – Nicoleta Giurcanu)?

Vasile Cutean: Ea a mai venit, că trebuie să plătească niște datorii. Ne-a venit o adresă de la executorul judecătoresc și venea la ședință, cât să primească bani.

E.D.: Pentru fiecare ședință, un membru este remunerat?

Vasile Cutean: Da, cu 10% din salariul secretarului general.

E.D.: Și asta ar fi undeva la 1.000 de lei?

Vasile Cutean: Ceva de genul ăsta. De asta vă spun, am văzut și ce ați scris ieri. Și unde scrie că se întâmplă ceva? Nu există sancțiune pentru chestia asta.

Petre Roman, pentru Bugetul.ro: „Ei sunt, la ora actuală, 13 – adică e o problemă legală”

„O grupare s-a opus foarte brutal demersului științific al institutului, reușit, de altfel, prin colectivul de cercetare condus de Andrei Ursu, unde erau încă 5 cercetători de primă mână, și care a produs pentru prima dată un răspuns coerent, științific, la întrebarea „Cine a tras în noi după 22?”, adică rezistența acelei grupări a Securității. Volumul a apărut la Polirom. Nu vreau să speculez mai mult.

Au încercat să blocheze drumul mai departe și eu le-am spus spus: Nu! Adică am divorțat radical de ei. Și sunt foate bucuros că nu mai sunt acolo.

Între timp, însă, institutul, Colegiul Național, ar trebui să nu mai funcționeze, fiindcă, odată cu mine, și-au dat demisia încă 5, iar în Legea de organizare-funcționare a institutului, completată cu ordonanță de urgență, se spune că Colegiul Național al Institutului nu poate funcționa cu mai puțin de 15. Ei sunt, la ora actuală, 13 – adică e o problemă legală. Pe de altă parte, există o dezbatere politică destul de vastă, care cere desființarea institutului. Mie mi-ar părea foarte rău, dar gruparea de acolo este foarte dăunătoare, otrăvită în momentul ăsta, în raport cu ce ar trebui să facă Institutul Revoluției Române. Asta e toată povestea”, a declarat, pentru Bugetul.ro, Petre Roman (Interviul poate fi citit AICI).

Ce spune Articolul 4 alin. (2) din Legea nr. 556/2004, completată cu OUG nr. 33/2019:

„Articolul 4

(1) În cadrul Institutului se constituie Colegiul național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 și Consiliul științific al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.

(2) Colegiul național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, denumit în continuare Colegiul național, este organ deliberativ de conducere al Institutului, cu mandat permanent, care se întrunește lunar, format dintr-un număr de până la 25, dar nu mai puțin de 15 personalități reprezentative ale Revoluției Române din Decembrie 1989, recunoscute, care dețin una din calitățile prevăzute de Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare”.