Sindicaliștii din Apele Române trag un semnal de alarmă cu privire la un proiect de ordonanță de urgență apărut peste noapte, prin care se reorganizează ANAR, astfel încât apar noi posturi de conducere.
Miercuri, Cornel Brișcaru, președintele Sindicatului Mureșul din Apele Române (SMAR), a dezvăluit, pentru Bugetul.ro, că actuala coaliție, printr-un proiect de OUG, modificat sub supravergherea ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna (UDMR), dorește dezmembrarea unor administrații bazinale, pentru a crea noi posturi de directori, dar și pentru a pune mâna pe resursele ANAR, respectiv pe balastiere.
Sindicaliștii acuză că așa-zisa reorganizare este reprezentantă doar bătălie pe resurse și de aducerea clientelei de partid în funcții de conducere
Mai precis, ABA Mureș va fi ruptă în două, iar jumătatea „cea mai bogată, cu cele mai multe balastiere”, va trece la ABA Banat, din Timiș fiind actualul președinte al ANAR, Sorin Lucaci. De asemenea, după cum a afirmat, pentru Bugetul.ro, Cornel Brișcaru, ABA Olt va fi împărțită în ABA Olt Inferior și ABA Olt Superior, astfel va fi creat un nou post de director plin și alte posturi de directori adjuncți.
Mai mult, din ABA Jiu va fi ruptă cea mai importantă entitate din Administrația Bazinală de Apă Jiu, respectiv Sistemul Independent Petroșani. Și aici va fi creat un nou post de director plin, a precizat liderul sindicatului cu peste 2.500 de membri.
„La Olt și la Jiu e cu dedicație, cele două bazine hidrografice au fost rupte pentru ca două persoane să-și găsească post de directori, persoane care acum gravitează, așa, prin Apele Române”, acuză Cornel Brișcaru, care ne-a precizat că UDMR și PSD își împart funcțiile.
Cum s-a ajuns aici?
„În octombrie anul trecut s-a pus pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor un proiect de OUG de modificare a Legii Apelor. A stat în dezbatere și cine a dorit a formulat propuneri, s-a discutat în toate structurile în care era nevoie și s-a mers, ulterior, către ministerele avizatoare.
Din momentul în care s-a pornit către ministerele avizatoare au circulat în primă fază primul proiect pus în dezbatere publică în octombrie 2022 și în urmă cu o lună de zile a mai apărut, în paralel, un proiect de OUG. Primul proiect a primit 8 avize de la ministere și alte structuri ale statului care au rolul în a aviza un astfel de proiect de ordonanță. Ultimul proiect, cel pe care îl reclamăm noi acum, a primit doar de la trei entități avizul. Cu alte cuvinte, au circulat în paralel două proiecte de acte normative.
Al doilea proiect de act normativ are o completare față de primul, respectiv dezmembrarea unor administrații bazinale de apă. Aceasta a fost surpriza și pentru noi, și pentru cei care sunt interesați de acest subiect, respectiv ruperea unei entități din ABA Jiu, cea mai importantă entitate din Administrația Bazinală de Apă Jiu, respectiv Sistemul Independent Petroșani, fără de care ABA Jiu nu mai există.
„A apărut o modificare de substanță a proiectului inițial”
O a doua modificare e ruperea în două a ABA Olt, împățindu-se ABA Olt Inferior și Superior. Cea superioară să aibă, în continuare, sediul la Vâlcea, iar cea nou-creată să aibă sediul la Brașov. Și a treia modificare: ruperea ABA Mureș în două. ABA Mureș avea patru SGA-uri: SGA Mureș, cunoscut deja în țară, unde e colegul nostru director, Ovidiu Ianculescu, SGA Alba, SGA Hunedoara și SGA Arad. Hunedoara și Aradul trec la Banat. Jumătate din SGA Mureș, partea cea mai bogată, cu cele mai multe balastiere, trece la Banat. Din Timișoara e actualul director al Administrației Naționale Apele Române.
Noi am reclamat prima dată din punctul de vedere al procedurii, faptul că s-a pus în dezbatere publică un proiect și ulterior a apărut o modificare de substanță acestui proiect de OUG, care nu a fost trimisă către toți avizatorii și ulterior a fost înaintată. Noi am aflat de el, miercurea trecută, la Consiliul Economic și Social, când a intrat acolo către avizare.
Am reclamat, din punctul de vedere al procedurii adoptării acestor acte normative, faptul că una s-a pus în dezbatere publică și alta s-a dus în CES către aprobare”, a precizat, pentru Bugetul.ro, liderul SMAR.
„Dezmembrarea bazinelor hidrografice încalcă flagrant două directive importante ale Consiliului European și Comisiei Europene”
„Dezmembrarea bazinelor hidrografice încalcă flagrant două directive importante ale Consiliului European și Comisiei Europene, respectiv cea pe apă, Directiva 2000, și Directiva 2007, cea pe inundații. Conform tuturor actelor normative emise la nivel european, în materie de apă, entitățile se structurează pe bazine hidrografice.
De când lumea, și la noi așa a existat, pentru a putea să urmărești și să controlezi, să verifici cursul de la apă de la izvoare și până la vărsare, dar nu poți să-l rupi în bucăți, în entități mai multe, pentru că rupându-l în entități mai multe s-ar putea ca entitatea din plan superior, vobim acum, de exemplu, de Olt, Oltul Superior să aibă o gândire cu privire la lucrările hidrotehnice, Oltul Inferior să aibă altă gândire”, a mai spus el.
„La Olt și la Jiu e cu dedicație”
„Am adunat în jur de 2.000 de semnături, în 48 de ore, să ne opunem adopării în această formă a proiectului de OUG și a aprobării lui. Vrem să dăm un semnal clar celor care vor să dezmembreze bazinele hidrografice și să distrugă într-un fel ceea ce înseamnă gospodărirea apelor din România. Vrem să dăm un semnal clar că nu suntem de acord”, a precizat, pentru Bugetul.ro, Cornel Brișcaru.
„La Olt și la Jiu e cu dedicație, cele două bazine hidrografice au fost rupte pentru ca două persoane să-și găsească post de directori, persoane care acum gravitează, așa, prin Apele Române. Obțin tot felul de funcții, ba la nivel central, ba la nivel local. Dar s-au făcut două administrații bazinale, ABA Olt s-a rupt în două, de la Brașov să vină directorul de ABA. La Jiu, ruperea bazinului de la Jiu s-a făcut tot așa ca un domn să primească postul de director al Sistemului Independent Petroșani. E o vânătoare după resurse.
Mureșul, bazinul al treilea, s-a rupt pentru a asigura mai multe resurse conducerii ANAR-ului, să aibă acces mai ușor la balastiere.
„Tentația naturală a politicienilor care nu înțeleg importanța domeniului e să pună mâna pe balastiere”
Acest demers a mai existat în Apele Române, dar, de-a lungul timpului, reprezentanții partidelor ce au fost la guvernare au înțeles că e o aberație să rupi bazinele hidrografice, pentru că tentația naturală a politicienilor care nu înțeleg importanța domeniului e să pună mâna pe balastiere.
Dacă se reușește dezmembrarea bazinelor hidrografice, unul să se facă, nu trei cum s-a început, și se dovedește că se poate realiza, politic vorbind, în viitorul apropiat ANAR, cu subdiviziunile ei, așa cum o știm, cel mai probabil va dispărea. E o vânătoare după resurse”
Întrebat dacă se vor crea noi posturi de directori, liderul de sindicat ne-a răspuns: „Da! Dacă ABA Olt se rupe în două, care are sediul la Vâlcea acum și care are un singur director plin și patru directori în subordine, trei directori în subordine după noua reorganizare.
Acum vor fi la Olt doi directori plini și șase directori adjuncți.
La Mureș va pleca o jumătate din structură și la Sistemul Independent se va crea un post de director. Da, se creează și funcții de conducere, bineînțeles, pentru că la Olt și la Jiu s-a făcut cu dedicație. Știm cine vor fi noii directori sau, dacă vreți, care sunt propunerile în momentul ăsta”.
„Anexa a apărut peste noapte”
„Această anexă a apărut peste noapte și am aflat de ea săptămâna trecută. Nu numai noi ne-am mobilizat, ci și celelalte sindicate și adună semnături, pentru a se opune acestei ordonanțe.
Proiectul modificat a fost făcut sub supravegherea lui Tanczos Barna și a altor patru persoane. El a supravegheat întreaga lucrare, el și cu directorul ANAR, Sorin Lucaci, care e venit de la Banat, din Timiș.
Tentația va fi externalizare, așa și scrie în ordonanță, a unor servicii considerate neesențiale de către. Unii vor să pună mâna pe laboratoare, alții pe partea economică, alții pe partea juridică, vor să externalizeze serviciile pe care acum Apele Române le fac cu angajații proprii în bazinele hidrografice și să le dea firmelor private.
„Bătălia foarte mare e de a pune mâna pe aceste balastiere”
Dar noi avem o componentă foarte vânată de toată lumea, respectiv balastierele. Aprobările pentru balastierele pe cursurile de apă sau în imediata vecinătate a cursurilor de apă se dau de către Apele Române. Inginerește spus, dintr-un corp de autostradă, 90% egal Apele Române. Și atunci, bătălia foarte mare e de a pune mâna pe aceste balastiere.
Din ce știm noi, orice fel de modificare duce la pierderea de locuri de muncă, dar și, cel mai important, aducerea clientelei de partid pe posturile de conducere, pentru că alt angajator înseamnă alt contract de muncă.
PSD și UDMR își împart funcțiile, jumătate PSD, jumătate UDMR”, a spus liderul sindical.
Din 8.500 de angajați ai ANAR peste 2.500 sunt membri SMAR.
