sursa foto:  titirez.ro

Fermierii vor revizuirea Constituției. Ce ar urma să se schimbe

Vânzarea terenurilor agricole către străini a luat proporții și fără o situație exactă asupra suprafeței pe care străini o au în proprietate, fermierii se tem că, în scurt timp vor pierde și puținul pământ ce le-a mai rămas. ”Pământul trebuie să aibă un statut special!”, susțin ei. Tocmai de aceea văd în modificarea Constituției ultima șansă pentru a proteja acest bun național.

Astfel, în urmă cu o lună și jumătate, la sfârșitul lunii august, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) prin vocea președintelui său, Laurențiu Baciu, a anunțat începerea strângerii de semnături pentru primul referendum menit să schimbe Constituția în acord cu ceea ce vor românii.

În același timp vom trece și la treabă, adică la strângerea de semnături pentru a-l determina pe Președintele României în vederea inițierii unui referendum privind vânzarea terenurilor către străini. Văd că prin lege nu vom face nimic. Prin referendum se va lămuri pentru totdeauna ce vrea poporul român: vrea să-și vândă pământul sau nu vrea să-și vândă pământul. Inițiativa noastră urmărește schimbarea Constituției României, astfel încât terenurile agricole să fie patrimoniu național și nu un bun oarecare ce poate circula oricum. Ca orice bun patrimonial, pământul trebuie să aibă un statut special”, a explicat președintele LAPAR.

Analiză Supervizor: Realitatea NU a plătit nimic la stat de când a intrat în insolvență

Decizia justiției franceze care îi afectează pe angajații DACIA

Văzută ca singura soluție pe care România o mai are pentru a-și proteja pământul în fața marilor tranzacții pe care le fac străinii la noi în țară, modificarea Constituției astfel încât terenurile agricole să aibă un statut special, cu un regim juridic distinct, inițiativa fermierilor nu a avut de la început susținere și din partea autorităților:

”În ceea ce privește legea vânzării terenurilor, nu se mai întâmplă nimic! O lege pentru care ne tot luptăm nu va ieși în veci și dacă va ieși, nu va spune nimic sau va fi mai rea decât a fost până acum. Tot avem discuții, consultări, mergem la MADR cu propuneri și partea MADR pare să vrea numai să ne convingă că nu avem dreptate. Nu putem facem nici o modificare pentru că îi deranjăm pe alții: la noi întâi ai grijă de ceilalți și pe urmă de tine, ca popor. Chiar azi am fost la minister și am întrebat în ce stadiu se află legea vânzării terenurilor. Mi-au fost arătate niște draft-uri care din punctul nostru de vedere nu au nici o legătură cu propunerile noastre. Am plecat foarte dezamăgit de acolo și în acest sens m-am gândit la o altă soluție, una care o să fie mai eficientă decât modificarea unor legi și anume la strângerea de semnături pentru a determina Președinția României să organizeze un referendum privind vânzarea terenurilor către străini”, a declarat pentru agrointel.ro,  Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

90% dintre contestațiile contribuabililor respinse de ANAF au fost confirmate și de instanțe

A treia zi consecutiv. Acțiunile din Statele Unite au scăzut din nou

Fără o protecție din partea legiuitorului, fermierii români  nu au nici cea mai mică șansă în fața străinilor. Fără subvenții plătite la timp, fără posibilitatea reală de a accesa și derula proiecte cu fonduri europene, fără posibilitatea de a accesa instrumente de credit fianciar, fermierul român nu are capabilitate financiară de a achiziționa terenuri. Pe de cealalată parte, fondurile de investiţii, care vin cu creditare foarte bune din statele membre de unde provin, cumpără suprafeţe însemnate de teren în România la nişte dobânzi mici, în scopuri imobiliare.

Autoritățile nu știu cu exactitate care este suprafața de teren agricol deținută de străini

De aproape doi ani, de la liberalizarea pieţei funciare, agricultorii au susţinut că străinii au cumpărat suprafeţe uriaşe de teren agricol. O statistică foarte clară lipseşte, autoritățile fiind incapabile să prezinte o situație exactă.

De menționat că suprafaţa agricolă a României este de 13,5 milioane de hectare, dintre care 9,5 milioane reprezintă teren arabil. Fermierii vorbesc de 2,8 milioane de hectare de teren preluate de străini, în schimb guvernul avansează o cifra mult mai mică, de doar 1,5 milioane de hectare.

Ce fac autoritățile

Ministerul Agriculturii lucrează la un proiect care să limiteze numărul de hectare vândute indiferent că sunt români sau străini. Oficialii iau în calcul o limită de 50 de hectare. Fermierii consideră că e prea restrictivă această limitare, dimensiunea unei ferme de familie care să producă pentru piaţă şi să fie competitivă fiind peste tot în lume în jur de 500 de ha.

Bucureștiul a pierdut! Ce oraș din România va primi milioane de euro în următorii 5 ani

Alertă! Reabilitarea termică – un DEZASTRU! Blocurile vor trebui refăcute!

Inițiativa din România nu este singulară, dimpotrivă alte ţări au adoptat deja legi care interzic sau limitează vânzarea terenurilor.

În Ungaria, de exemplu, doar persoanele fizice rezidente în ţări membre UE pot cumpăra teren în Ungaria, după ce se înscriu într-un registru de stat. Măsurile luate de-a lungul timpului aici privind achiziţionarea de teren au stârnit discuţii aprinse între oficialii de la Budapesta şi cei europeni.

 „Înregistrarea este supusă unor condiţii, omul trebuie să locuiască şi să muncească în acea zonă, chiar verificăm acest lucru. Noi am introdus această lege pentru că au început să vină străinii şi să cumpere străinii pe baza unor contracte de mână” a precizat Fazekas Sandor, ministrul Agriculturii din Ungaria.

În Bulgaria, persoanele fizice sau firmele care vor să achiziţioneze suprafeţe agricole trebuie să aibă rezidenţa de cel puţin 5 ani aici. La încheierea tranzacţiei trebuie declarată la notar sursa fondurilor. În Germania, investitorul trebuie să demonstreze că vrea să folosească terenul cumpărat în scopuri agricole. În Lituania are drept de preempţiune statul sau vecinul terenului. În Franţa, există o instituţie numită SAFER, care are scopul de a cumpăra terenuri fărâmiţate şi a le comasa. Nu există restricţii pentru cetăţenii UE, dar cine vrea să cumpere o suprafaţă întinsă de la SAFER trebuie să treacă printr-o verificare dură.

Cum se poate revizui Constituția?

În primul rând, inițiativa trebuies susținută de 500.000 de semnături. Conform Constituției României, revizuirea acesteia poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. În cazul cetăţenilor care iniţiază revizuirea Constituţiei, aceștia trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Apoi, proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.

Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

Nu pot forma obiectul revizuirii, dispoziţiile Constituţiei privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.

Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război. Ceea ce nu este cazul!

URMARESTE-NE

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare