Până de curând, zaharul care se vindea sub brandul „Zahăr Bod” se producea în Ucraina și era ambalat în România.

Din această toamnă, însă, în marile lanțuri de magazine au apărut pachetele de Zahăr Bod sută la sută românesc.

După cum se poate observa în fotografia prezentată astăzi de Bugetul.ro, pe eticheta Zahărului Bod apare ca țară de origine România.

Imaginea a fost realizată de reporterul Bugetul.ro, miercuri, într-unul dintre marile lanțuri de magazine din București.

În dreptul producătorului este trecută Fabrica de Zahăr Luduș, iar ca distribuitor apare firma Best Achiziții SRL, deținută de Mihaela Neagu, coproprietară a Fabricii de Zahăr Luduș.

În luna octombrie, Neagu a anunțat că zahărul sută la sută românesc a început să fie livrat către magazinele din țară

Neagu a dezvăluit că zahărul sută la sută românesc a început să fie livrat deja către magazine, sub brandul Zahăr Bod.

Potrivit celor afirmate de Mihaela Neagu la acea vreme, zahărul produs la Fabrica de Zahăr Luduș va fi vândut tot sub brandul Bod, fapt confirmat acum.

„Am cumpărat două fabrici de zahăr, una este cea de la Bod şi sunt coacţionar şi aici, la Luduş. Am stabilit că voi ieşi pe piaţă cu brandul de la Bod, care este unul de la 1889, ţinând cont de faptul că în Luduş nu am maşini de ambalat, am băgat foarte mulţi bani în dezvoltarea brandului şi nu cred că voi renunţa la el curând. Zahărul îl găsiţi cu tricolorul pe pungă, este produs aici, la noi. Am început să livrăm de lunea trecută, sunt companii care cumpără.

(…) Pentru că anul acesta facem o cantitate mică, vrem să-l dăm total către populaţie. Bineînţeles că şi în industrie o să meargă o parte, dar aşa cum am setat acum reţeta şi cum ne-am dori noi, este doar către populaţie”, a spus Mihaela Neagu.

Despre reluarea producției la Fabrica Bod, Neagu a afirmat: 

„Cu siguranţă, eu nu am în plan să dărâm fabrica de la Bod, am în plan să mai aştept unul-doi ani să putem să facem capacitate maximă aici şi apoi să ne mutăm acolo, dar fără ajutorul statului român – şi domnul ministru (Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, n.r.) ne-a promis astăzi că o să ne sprijine în tot ceea ce se întâmplă aici, Nu o să putem singuri”.

„La noi în fabrică trebuie automatişti, oameni cu IT, oameni care au specializări şi atunci este foarte greu, pentru că ştiţi că lângă noi este Clujul, unde este un pol foarte dezvoltat şi noi trebuie timpul să fim atenţi să oferim salarii bune, condiţii de lucru foarte bune.

Avem cu sindicatul negociat şi vrem să încurajăm tinerii să vină să înveţe, să preia. Dacă aţi văzut, avem şi seniori în fabrică. Fostul director de la Fabrica de Zahăr Bod a venit alături de noi, fostul director de la Fabrica de Zahăr Luduş este prezent aici. Şi încurajăm cât mai mulţi tineri să se îndrepte şi să vină să lucreze în fabricile noastre şi în agricultură”, a mai spus ea.

Acţionarul a subliniat că este posibil ca această companie să solicite pe viitor şi un ajutor de stat, dar că până atunci se fac o serie de studii, având în vedere că fabrica din Luduş a fost închisă timp de doi ani.

La Fabrica de Zahăr din Luduş există 150 de angajaţi permanenţi şi 30 sezonieri, însă numărul acestora ar putea creşte în funcţie de capacitatea de producţie.

„Dacă am mări capacitatea şi dacă s-ar dubla cantitatea de sfeclă, dacă am putea să facem şi produse conexe, cum ar fi zahăr vaniliat sau zahăr pudră, cu siguranţă fabrica poate să ajungă până la 300 de angajaţi permanenţi (…)

Săptămâna viitoare scoatem prima formă de contract pe care o negociem cu Asociaţia Fermierilor producători de sfeclă de zahăr. Şi atunci de aici plecăm şi până în decembrie, sperăm să ne atingem capacitatea maximă de contractare de 10.000 de hectare. Dacă anul acesta se dă un sprijin şi o să avem 10.000 de hectare, anul viitor, chiar şi cu 5.000 în plus deschid şi la Bod, unde vor lucra încă 150 de oameni”, a subliniat Mihaela Neagu.

La începutul acestui an, Fabrica de Zahăr Luduș a fost achiziționată de doi români:  Mihaela Neagu și Mihail-Daniel Matache, investitori în domeniul agroalimentar și alimentar de consum.