sursa foto:  zonadesecuritate.md

Ion Cristoiu: ‘Războiul din Ucraina e semnul că Rusia s-a rupt de Europa. Asta trebuie să ne neliniștească mai tare decât atacarea Ucrainei’

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoi afirmă că ”Războiul din Ucraina e semnul că Rusia s-a rupt de Europa. Cu mult înainte de începerea Războiului. Și asta trebuie să ne neliniștească mai tare decît atacarea Ucrainei”.

 

”Pe 24 mai 2022 s-au împlinit trei luni de la declanșarea a ceea ce rușii numesc Operațiune Specială, Occidentul, Invadarea Ucrainei de către Rusia, comentatorii de politică externă Războiul din Ucraina, iar cei care-și pot permite să gîndească liber, Războiul dintre Rusia și America prin intermediul Ucraina.

Cu acest prilej, al împlinirii a trei luni de la momentul 24 februarie 2022, un moment care a întors lumea pe dos, pentru că nimeni nu se aștepta la o atîta de gravă încălcare a ordinii stabilite în Europa după Căderea comunismului, e cazul să ne întrebăm ca și acum trei luni:
De ce nu s-a străduit Rusia să salveze aparențele?

O întrebare cu atît mai neliniștitoare cu cît în ultima vreme Rusia încercase să se prezinte ca un factor de stabilitate în Europa și în lume, un factor interesat în a susține ordinea existentă. După căderea comunismului năpustiri ale unei superputeri militare asupra unei țări slabe din punct de vedere militar au mai avut loc. E suficient să reamintesc Agresiunea NATO asupra Serbiei, Invadarea Irakului în 2003 și invadarea Afganistanului, tot de America, în 2011. Așa cum am mai scris, declanșarea Operațiunilor americane a fost precedată de un uriaș efort de justificare la nivel planetar a Agresiunii. Bombardarea Serbiei a fost pregătită de o campanie mediatică feroce menită a convinge planeta că bieții kosovari erau victimele nevinovate ale căpcăunilor sîrbi. Declanșarea Furtunii în deșert a fost precedată de o campanie de publicitate violentă prin care Saddam Hussein a fost prezentat ca un criminal care folosește arma chimică pentru a-i lichida pe bieții kurzi.

Năpustirea asupra Afganistanului a fost justificată prin nevoia ca planeta să fie salvată de oamenii cavernelor, care erau talibanii. În cele două cazuri de invazie, americanii au ținut să apară drept salvatori ai popoarelor oprimate de regimuri criminale. Propaganda americană n-a vizat cu precădere pe americani, ci pe ceilalți cetățeni ai planetei. Prezentîndu-se drept Justițiari atomici, după rețeta filmelor de la Hollywood, americanii au căutat să se așeze în fața unor coaliții multinaționale ale Binelui, nu înainte de a primi binecuvîntarea ONU.

Nimic din toate acestea nu s-au întîmplat în cazul Operațiunii speciale declanșate în 24 februarie 2022.

Firește, așa cum au semnalat în mai multe rînduri, corespondenții străini de la Moscova (printre ei la loc de frunte se numără românul Alexndru Beleavski), cu un an înaintea Atacului televiziunile din Rusia au dus o campanie spectaculoasă menită a convinge pe ruși că naziștii ucraineni îi oprimă pe rușii din sudul Ucrainei. Dacă ne gîndim cît de repede se poate inflama un popor pentru a-l face să urască alt popor, cînd a decis intervenția , Vladimir Putin avea de partea sa întreg poporul rus.

E drept, potrivit unei tradiții de mare răsunet în anii Războiului Rece, Occidentul a făcut mare caz de gesturile de cîrteală ale unor ruși, cei mai mulți stabiliți în Occident, dar și unii rămași acasă. Cine cunoaște Istoria știe că în Rusia încă de pe vremea țarilor cîrteala față de autoritate a fost o permanență. Dacă vedem în Rusia lui Vladimir Putin o dictatură în genul celei comuniste, ne putem grăbi să vedem în micile cîrteli din Rusia împotriva Războiului semnele unei revolte naționale. Dacă luăm în calcul realitatea că Rusia lui Putin nu-i o dictatură, ci o autocrație care copie autocrația țaristă, vom înțelege că în anumite limite aceste cîrteli sînt nu numai lăsate, dar și stimulate de regim, ca o cale de a mai depresuriza tensiunea social-politică.

Au trecut trei luni de la Declanșarea războiului.
Toate celelalte Operațiuni n-au depășit două luni.
După două luni, americanii intrau în Bagdad și proclamau răsturnarea regimului Saddam Hussein.
După două luni, americanii instalau la Kabul un regim marionetă.
Războiul din Ucraina nu dă semne că se va încheia.

La puțin timp după începerea Războiului, presa occidentală, transformată în Pravda Coaliției multinaționale conduse de America, se întrecea în a semnala că, sub puterea sancțiunilor, Rusia s-a prăbușit deja.

Timp de trei luni, Vladimir Putin a fost proclamat mort sau măcar demis de întreaga presă occidentală, în mare parte avîndu-și sursa pentru astfel de știri în postările de pe facebook ale unei secretare de primărie din Ucraina.

Nu știm ce se întîmplă de adevăratelea în Rusia.
Cum nu știm ce se întîmplă de adevăratelea în Ucraina.
Cum se întîmplă în toate războaiele fiecare parte își trîmbițează succesele proprii și proclamă eșecurile adversarilor.

Știm însă deja un lucru.
Timp de trei luni Rusia a rezistat unui triplu război mondial dus împotriva ei.
Un război pe teren, în care armata rusă s-a confruntat nu numai cu armamentul occidental, dar și cu specialiștii occidentali, acționînd sub acoperire de ucraineni.
Un război economic, atingînd în multe locuri punerea la îndoială de către Occident, nu numai a normelor de comportare civilizată din punct de vedere economic, dar și a normelor de comportare civilizată în general.
Un război mediatic unic în Istorie prin transformarea presei occidentale în armă de luptă prin cultivarea fake newsurilor lipsite nu numai de profesionalism, dar și de minim bun simț, prin cultivarea rusofobiei greu de imaginat cu un an în urmă.

Nu știm cum va evolua războiul din Ucraina.
Știm deocamdată că 20 la sută din teritoriul ucrainean e în stăpînirea rușilor și supus procesului țarist de rusificare.
Știm că rusificarea teritoriului cucerit după 24 februarie 2022, dar și în 2014, face imposibilă plecarea rușilor de bună voie din teritoriul ucrainean.

Vor fi forțați rușii, cum proclamă zi de zi Volodîmîr Zelenski, să se urce în camioane și în bărci și dea înapoi ucrainenilor un teritoriu deja rusificat?
Răspunsul ni-l dă indiferența Rusiei față de imaginea sa în Occident.
Cu rare excepții, Rusia n-a dezmințit acuzațiile, n-a protestat, n-a încercat să-și pună la lucru, pentru contracarare, rețeaua sa de sprijin din presa lumii.

Și mai știm un lucru:
Rare au fost momentele cînd Rusiei i-a păsat ce s-a spus despre comportamentul ei în Ucraina.
Rusia a fost acuzată de crime de război, de genocid, de folosirea violurilor ca armă de luptă.
Nici o țară din lume n-ar rămîne indiferentă la o asemenea imagine.
E vorba de credința că degeaba s-ar zbate. Oricum se va scrie și se va spune despre ea în continuare la fel?
Nu cred.

Cred că e vorba de aceeași nepăsare manifestată în cazul lui 24 februarie 2022.
Pe Rusia n-o mai interesează imaginea sa în Occident. Sau, mai bine zis, n-o mai interesează Europa.
Acest amănunt spune totul despre poziția pe care Vladimir Putin vrea s-o impună Rusiei, după ani întregi în care s-a străduit să facă pe plac Occidentului:
Poziția de țară pe care o doare în cot de ce spune Europa.
Și o doare în cot, deoarece a decis că nu mai face parte din Europa.

Cartea lui Marie-Pierre Rey La Russie face à lʼEurope: dʼIvan le Terrible à Vladimir Putin, apărută la Flammarion în 2016, trece în revistă relația ambiguă a Rusiei cu Europa, marcată de apropieri și distanțări de Europa.
Perioada stalinistă e considerată drept una a ruperii Rusiei de Europa.
Nu cred că Stalin avea insomnii față de ce se scria în presa occidentală despre URSS și despre el.

Se pare că Războiul din Ucraina e semnul că Rusia s-a rupt de Europa.
Cu mult înainte de începerea Războiului.
Și asta trebuie să ne neliniștească mai tare decît atacarea Ucrainei”, conform cristoiublog.ro.

URMARESTE-NE

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare