Cursa pentru scaunul de la Kremlin a început! Războiul din Ucraina și sancțiunile care au urmat nu au reușit să aducă schimbări la vârful puterii în Rusia sau să unifice grupurile politice și de afaceri influente ale țării.
Lupta pentru preluarea puterii la Moscova
Dacă președintele Vladimir Putin ar fi obținut victoria rapidă pe care se baza în mod clar când și-a lansat „operațiunea specială”, și-ar fi consolidat poziția de conducător, dar pe măsură ce conflictul se prelungește, elitele sunt forțate să se gândească la viitorul lor și să încerce să-și găsească locul în ea, se arată într-o analiză publicată în themoscowtimes.com, conform b1tv.ro.
Putin însuși nu demonstrează intenția de a demisiona, dar pare din ce în ce mai blocat în trecut. Elitele și potențialii succesori îi urmăresc fiecare mișcare militară, dar își pot da seama deja că nu are loc în viziunea lor asupra viitorului. Singura lui funcție rămasă în percepția lor asupra noii ere a păcii va fi să numească un succesor și să părăsească scena.
Războiul a pus, așadar, în mișcare o cursă publică a succesorilor. În ultimii ani, manevrele politice din Rusia au fost ținute în umbră, dar în această nouă eră, proclamațiile zgomotoase și gesturile politice de mare vizibilitate sunt din nou norma. Este ca și cum o campanie electorală activă ar fi deja în desfășurare, cu birocrați și oficiali din cadrul partidului de guvernământ care fac tot posibilul pentru a intra în lumina reflectoarelor și chiar se atacă unul pe altul. Până de curând, un astfel de comportament era aproape de neconceput: administrația prezidențială a lucrat în tăcere, în timp ce funcționarii de rang înalt ai partidului de guvernământ Rusia Unită s-au limitat la a face promisiuni în domeniul politicilor sociale.
Fostul președinte, fost prim-ministru și vicepreședinte al Consiliului de Securitate Dmitri Medvedev a fost deosebit de ocupat cu declarații. Comentariile sale exagerate și dure asupra problemelor de politică externă și insultele adresate liderilor occidentali par adesea comice, dar rolul pe care încearcă să-l joace este clar. Îmbină izolaționismul dur cu populismul, punând cu fermitate vina pentru necazurile interne pe umerii dușmanilor externi.
Un alt politician care face gesturi zgomotoase este primul adjunct al șefului de cabinet și curator al blocului politic al Kremlinului, Serghei Kiriyenko, căruia i s-a dat acum responsabilitatea de a supraveghea republicile separatiste din Donbas. El a devenit unul dintre politicienii cu cel mai înalt nivel de influență din noua eră, deși anterior – de când a devenit trimis prezidențial la începutul anilor 2000 – nu a demonstrat niciodată vreo înclinație pentru lumina reflectoarelor.
Dar acum Kiriyenko a început să vorbească cu voce tare despre fasciști, naziști și misiunea unică a poporului rus.
Cumse împart taberele
Rapoartele din presă au subliniat că cei care ocupă posturi administrative în republicile Donbas sunt absolvenți ai școlii pentru guvernatori, creația lui Kiriyenko. Și, deși Kiriyenko nu este implicat direct în campania militară, el a reușit în mod clar să-și facă o nișă în agenda lui Putin.
Președintele Dumei de Stat, Vyacheslav Volodin, este un alt lider în lupta șoimilor. De la transferul său de la Kremlin (ca prim adjunct al șefului de cabinet) la Duma de Stat, Volodin și-a sporit profilul public, făcând numeroase declarații provocatoare. Acum își dublează eforturile, susținând interzicerea cuvintelor străine pe vitrine și cerând menținerea pedepsei cu moartea în DNR și LNR.
Alți birocrați influenți au adoptat o strategie foarte diferită, alegând să se îndepărteze de subiectul „operațiunii speciale” pe cât le permite poziția lor. Acea tăcere este în sine un gest politic.
Prim-ministrul Mihail Mișustin și primarul Moscovei Serghei Sobianin, ambii considerați candidați la succesiunea lui Putin înainte de război, au fost în mod deosebit tăcuți cu privire la „operațiunea specială” din Ucraina.
Sobianin a atins linia apărând la un miting în sprijinul acesteia pe stadionul Luzhniki din Moscova în martie și a călătorit în LNR în iunie, dar încă nu a fost văzut în haine militare sau să ceară ca nazismul să fie zdrobit în Ucraina. Între timp, Mishustin a evitat în întregime subiectul războiului.
