Actuala criză iscată de pandemia noului coronavirus SARS-CoV-2 a degenerat o criză de proporții și pe plan politic în România. Partidele politice sunt mai mult ca niciodată debusolate și lipsite de o viziune pe plan politic. Bătălia este acerbă mai ales pentru alegerile locale care vor da semnalul clar pentru cine va câștiga și alegerile parlamentare. Un prim pas făcut pentru a forma o alianță politică s-a realizat la București pentru susținerea candidatului independent Nicușor Dan, acesta a obținut susținerea PNL și USR. Un alt plan de alianță vine din partea PSD, ALDE și Pro România pentru formarea unei coaliții de centru-stânga în vederea participării la următoarele alegeri locale și parlamentare.
Liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat că există discuții pentru realizarea unei alianțe electorale.
Și președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că își dorește o reîntregire a stângii din România şi a adăugat în context că nu exclude o alianţă cu Pro România şi ALDE, cel puţin în perspectiva alegerilor locale
„Sunt în momentul de faţă discuţii între noi, ALDE, PSD şi Pro România pentru formarea unei coaliţii care să participe la următoarele alegeri locale şi parlamentare. (…) Credem că avem o şansă reală la următoarele alegeri mergând într-o coaliţie de centru-stânga”, a afirmat Tăriceanu.
Președintele ALDE a menţionat că o altă temă a discuţiilor dintre cele trei formaţiuni politice vizează depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Orban.
„Mai discutăm şi despre depunerea unei moţiuni de cenzură având în vedere neputinţa şi incompetenţa acestui Guvern. Cei de la PSD au pus problema, după părerea mea foarte corect, că, dacă PNL nu va respecta legea referitoare la majorarea punctului de pensie cu 40%, acesta este un motiv suplimentar de depunere a unei moţiuni de cenzură”, a precizat Tăriceanu.
El a susţinut că următorul Guvern, indiferent de formula sa, monocolor, coaliţie sau de uniune naţională, ar avea o viaţă „foarte scurtă” şi menirea de a organiza alegerile viitoare.
„Cu un Guvern monocolor, cu un Guvern de coaliţie de centru, de stânga, de dreapta, etc, inclusiv un Guvern de uniune naţională. Dar timpul este foarte scurt şi cred că nu ne putem permite să ducem alegerile parlamentare, să ţinem o campanie electorală de şase luni în condiţiile crizei economice care afectează România şi toate economiile mondiale după criza coronavirusului. (…) Formula unui Guvern de uniune naţională nu este o formulă greşită.
Totul depinde însă de conjunctură. Având în vedere că alegerile viitoare parlamentare sunt foarte apropiate, cred că alcătuirea unui Guvern de uniune naţională va fi o operaţiune mai complicată. La căderea Guvernului Orban, trebuie să ne gândim imediat la un Guvern care trebuie să aibă drept misiune exclusiv organizarea alegerilor, un Guvern cu viaţă foarte scurtă de două, trei luni şi apoi, în funcţie de rezultatul alegerilor, de rezultatul voinţei populare exprimate prin vot, se pot găsi alte formule”, a explicat Călin Popescu-Tăriceanu.
Se pregătesc jocuri politice și în tabăra adversă
Liberalii, USR-iștii, cei de la PLUS, dar și PMP-iștii trebuie să negocieze și să găsească o formulă de compromis pentru cele șase candidaturi de primari de sector din București. Este cert că negocierea, ce se anunța extrem de dură, pornește de la dorința celor de la USR să nu cedeze aproape nimic “partenerilor liberali” și să scoată din ecuație PMP-ul lui Traian Băsescu, cu care nu vor să-și asocieze imaginea, conform celor de la psnews.ro
Vezi și: Ludovic Orban și oamenii lui, tot mai marginalizați în partid. Cum își pierde PNL proprii candidați în favoarea altui partid
Liberalii doresc, totuși, o alianță cu PMP, a cărui Organizație de București are în sondaje aproximativ 10 procente, după alegerile europarlamentare și prezidențiale de anul trecut. Ecuația negocierii pornește de la faptul că liberalii trebuie să accepte să rămână cu doar doi candidații la sectoare, alte două candidaturi să meargă la USR și câte una la PMP și Plus.
Asta pentru ca toată lumea sa fie aparent mulțumită. Însă, ce sectoare urmează a fi alocate fiecărui partid în parte reprezintă miza și mobilul scandalului politic inevitabil.
Sectoarele 3 și 4 din Capitală sunt aproape imposibil de cucerit, chiar dacă toată opoziția la PSD din București s-ar uni în jurul unui singur candidat și ar cădea la un compromis. Așa că, niciunul din cele patru partide nu vor să tragă lozul necâștigător de la sectoarele 3 și 4. În fiecare dintre cele patru partide “de dreapta” există tensiuni și grupări antagonice.
Liberalii și USR-iștii intenționează să ofere candidaturile la cele două sectoare celor de la PMP și Plus, pentru a-și “rupe gâtul”. Organizațiile liberale și USR-iste sunt extrem de slabe în cele două sectoare, iar PMP și Plus abia dacă se văd.
Citește și: Dan Barna despre alianța cu PNL: ‘Discuția e în stadiu incipient, dar există’
Scandalul inevitabil va începe cu sectorul 1 din București, cel mai bogat și râvnit de partide. Liberalii consideră că este unul din fiefurile lor, au avut aproape peste 10 ani primăria de sector în mâinile lor. USR nu vrea să renunțe nici în ruptul capului la Clotilde Armand, care susține că ar fi câștigat de fapt primăria în 2016. PMP-iștii au în sondaje peste 10 la sută în Sectorul 1, cea mai performantă organizație din toată țara. Plus-ul lui Cioloș nu există în acest sector. La fel Pro România lui Ponta. Așadar, liberalii și USR-istii trebuie să cadă la un compromis pe bogata primărie de sector 1.
În sectorul 2 întâlnim cea mai ciudată și spectaculoasă situație.
Liberalii au șanse de 90 la sută să câștige primăria avându-l pe actualul viceprimar de sector Dan Cristian Popescu drept candidat redutabil. Cu toate acestea, Dan Cristian Popescu are ghinionul să nu fie dorit de conducerea PNL sector 2, iar liberalii să ii “vândă” la propriu scaunul de primar către cei de la USR. Organizația USR sector 2 este incomparabil mai slabă decât cea a liberalilor și nici nu are un candidat cu notorietate.
Președintele USR sector 2 este un apropiat al adevăratului șef informal al partidului, europarlamentarul Cristian Ghinea. Liberalii ar da, așadar, pasărea din mâna de la 2 pe cea de pe gard, dacă ar obține la schimb candidatura la sectorul 1. Numai că USR-ista Clotilde Armand nu poate fi dislocată nicicum, ea făcând deja campanie electorală în sector, iar anunțul oficial de candidatură a fost făcut încă de la 1 Martie.
În discuție mai sunt sectoarele 5 și 6, acolo unde meciul se joacă foarte strâns.
Dacă USR preia candidatura la sectorul 5, este greu de crezut că liberalii vor face campanie pentru ei. Între liberalii și pesediștii de la 5 au existat colaborări strânse în ultimii 15 ani, deosebit de profitabile pentru ambele partide. Însă, USR stă extrem de prost în sector, au cea mai proastă organizație din București și nu au cum sa învingă “vechea rețea electorală a lui Vanghelie”, cea care va decide de fapt primarul.
În mod paradoxal, USR-iștii stau bine în sectorul 6, acolo unde însă și-a anunțat candidatura (a furat de fapt startul) liberalul Ciprian Ciucu, cel care voia să candideze inclusiv la Primăria Generală. Acesta a fost însă trimis la plimbare din lipsa de notorietate și relevantă politica.
Dacă USR-istii preiau candidatura unică la sectorul 6, este la fel de greu de crezut că liberalii vor accepta cu seninătate să piardă șansa pe care o au cu Ciprian Ciucu, cel care își face campanie susținută de jumătate de an. USR-iștii nu au nici măcar un candidat care să aibă notorietatea și încrederea slabă, ce-i drept, ale candidatului „virtual” Ciucu. Chiar și PMP poate scoate un candidat mai redutabil în persoana lui Ștefan Florescu, candidat de două ori la primăria de sector.
Citește și:
Investiție de milioane de euro în România! Frații ‘Dedeman’ nu se opresc
EXCLUSIV Avem dovada. Abuz al Poliției în plină stare de urgență
