sursa foto:  profit24.ro

Ministerul Justiției: 85,47% dintre procurori și 72,22% dintre judecători cer desființarea Secției speciale

Ministerul Justiției redă publicității rezultatele chestionarului transmis instanțelor și parchetelor, în care se arată că peste 1.600 de procurori vor abrogarea prevederilor prin care a fost înființată SIIJ, opinie împărtășită și de 72% dintre judecătorii de la 209 de instanțe, conform Mediafax.

 

Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor arată că 1.934 de procurori respondenți au răspuns după cum urmează:

 

1. Schema de pensionare anticipată a magistraţilor;

2. Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel;

3. Prorogarea intrării în vigoare a dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;

4. Problematica Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), înfiinţată prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările şi completările ulterioare”.

Ministerul a precizat că au participat la consultare procurorii, judecătorii, dar şi asociaţii ale magistraţilor.

Prezentăm rezultatele consultării, aşa cum au fost ele transmise de către Ministerul Justiţiei:

 

A. Cu privire la schema de pensionare anticipată a magistraţilor:

 

I. Dintr-un număr de 1.957 de procurori respondenţi (reprezentând 79,13% din numărul total al procurorilor, schema de procurori fiind ocupată, în prezent, în procent de 83,18%):

– un număr de 890 procurori au opinat pentru menţinerea dispoziţiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraţilor (45,47%)
– un număr de 501 procurori au opinat pentru prorogarea dispoziţiilor legale în discuţie (25,6%);
– un număr de 566 procurori au opinat pentru abrogarea prevederilor legale privind pensionarea anticipată a magistraţilor (28,92%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanţelor judecătoreşti pun în evidenţă următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanţe de judecată (reprezentând 85,65% din numărul total al instanţelor de judecată, respectiv 244):

a. un procent de 38,11% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul menţinerii dispoziţiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraţilor;
b. un procent de 36,97% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul prorogării dispoziţiilor legale în discuţie;
c. un procent de 24,91% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul abrogării prevederilor legale ce privesc pensionarea anticipată a magistraţilor.

Precizăm că procentele evidenţiate sub II. a), b), c) au fost calculate prin raportare la numărul judecătorilor care s-au pronunţat în sensul uneia dintre cele trei opinii menţionate, însă numai în măsura în care instanţele de judecată au comunicat numeric poziţia judecătorilor din cadrul propriilor colective care s-au exprimat efectiv. În acest context, menţionăm că mai multe instanţe de judecată s-au rezumat la a comunica rezultatul consultărilor efectuate la nivelul acestora, fără a menţiona numărul judecătorilor care şi-au exprimat opinia într-un sens sau altul. Cu titlu de exemplu, un număr de 17 instanţe au transmis că majoritatea judecătorilor din cadrul acestora au opinat în sensul menţinerii dispoziţiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraţilor, iar alte 5 instanţe au comunicat faptul că menţinerea acestor prevederi legale a fost propusă cu unanimitate. Aceste rezultate nu au fost valorificate în cadrul procentului de 38,11%, astfel încât, dacă am lua în considerare acest mod de raportare, procentul ar fi semnificativ mai mare decât cel menţionat (38,11%).

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociaţiilor magistraţilor pun în evidenţă următoarele:

a. Două asociaţii au opinat în sensul menţinerii dispoziţiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraţilor (una dintre acestea a precizat că, în măsura în care se apreciază necesară aprofundarea concluziilor studiului de impact al CSM, propune prorogarea intrării în vigoare a dispoziţiilor);

b. Două asociaţii au opinat în sensul prorogării prevederilor;

c. Două asociaţii au opinat în sensul abrogării dispoziţiilor în discuţie.

 

B. Referitor la prevederile legale privind compunerea completelor de judecată în apel:

 

I. Rezultatele centralizate la nivelul instanţelor judecătoreşti pun în evidenţă următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanţe de judecată (care au transmis răspunsuri):

a. un procent de 78,81% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind compunerea de 3 judecători a completelor de judecată în apel;

b. un procent de 14,54% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul prorogării dispoziţiilor legale în discuţie;

c. un procent de 6,63% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul menţinerii prevederilor legale ce privesc compunerea completelor de judecată în apel.

Precizarea de mai sus de la punctul A. II, referitoare la modalitatea de calcul a procentelor este aplicabilă în mod corespunzător. Astfel, cu titlu de exemplu, un număr de 20 de instanţe de judecată au transmis că majoritatea judecătorilor au opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel, iar alte 28 de instanţe au comunicat că abrogarea acestor prevederi legale a fost propusă cu unanimitate. Aceste rezultate nu au fost valorificate în cadrul procentului de 78,81%, astfel încât, dacă am lua în considerare acest mod de raportare, procentul ar fi semnificativ mai mare decât cel menţionat (78,81%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul asociaţiilor magistraţilor pun în evidenţă următoarele:

a. Patru asociaţii au opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind compunerea de 3 judecători a completelor de judecată în apel;

b. O asociaţie a opinat fie în sensul prorogării, fie în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel.

 

C. Cu privire la dispoziţiile legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii:

 

I. Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor pun în evidenţă următoarele:
Dintr-un număr de 1.952 de procurori respondenţi:

a. un număr de 1.792 procurori au opinat pentru abrogarea dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii (91,8%);

b. un număr de 87 procurori au opinat pentru prorogarea dispoziţiilor legale în discuţie (4,4%);

c. un număr de 73 procurori au opinat pentru menţinerea prevederilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM (3,7%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanţelor judecătoreşti pun în evidenţă următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanţe de judecată (care au transmis răspunsuri):
a. un procent de 84,64% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM;

b. un procent de 10,96% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul prorogării dispoziţiilor legale în discuţie;

c. un procent de 4,38% % din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul menţinerii prevederilor legale ce privesc durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM.

Precizarea de mai sus de la punctul A.II, referitoare la modalitatea de calcul a procentelor este aplicabilă în mod corespunzător. Cu titlu de exemplu, un număr de 19 de instanţe de judecată au transmis că majoritatea judecătorilor au opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM, iar alte 31 de instanţe au comunicat că abrogarea acestor prevederi legale a fost propusă cu unanimitate. Aceste rezultate nu au fost valorificate în cadrul procentului de 84,64%, astfel încât, dacă am lua în considerare acest mod de raportare, procentul ar fi semnificativ mai mare decât cel menţionat (84,64%).

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociaţiilor magistraţilor pun în evidenţă următoarele:

a. Trei asociaţii au opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM;

b. Două asociaţii au opinat în sensul prorogării dispoziţiilor legale;

c. O asociaţie a opinat în sensul amendării dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM.

 

D. Relativ la problematica Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie:

 

I. Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor pun în evidenţă următoarele:

Dintr-un număr de 1.934 de procurori respondenţi:

a. un număr de 1.653 de procurori au opinat pentru abrogarea normelor prin care a fost înfiinţată Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, solicitând desfiinţarea acesteia (85,47%);

b. un număr de 144 de procurori au opinat în sensul amendării dispoziţiilor legale ce privesc SIIJ (7,44%);

c. un număr de 137 de procurori au opinat în sensul menţinerii prevederilor legale privind înfiinţarea SIIJ (7,08%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanţelor judecătoreşti pun în evidenţă următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanţe de judecată (care au transmis răspunsuri):

a. un procent de 72,22% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind înfiinţarea SIIJ, solicitând desfiinţarea acesteia;

b. un procent de 10,53% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul amendării dispoziţiilor legale ce privesc SIIJ;

c. un procent de 17,24% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul menţinerii prevederilor legale ce privesc înfiinţarea SIIJ.

Precizarea de mai sus de la punctul A.II, referitoare la modalitatea de calcul a procentelor este aplicabilă în mod corespunzător. Cu titlu de exemplu, un număr de 22 de instanţe de judecată au transmis că majoritatea judecătorilor din cadrul acestora au opinat în sensul desfiinţării SIIJ, iar alte 25 de instanţe de judecată au transmis că desfiinţarea SIIJ a fost propusă cu unanimitate. Aceste rezultate nu au fost valorificate în cadrul procentului de 72,22%, astfel încât, dacă am lua în considerare acest mod de raportare, procentul ar fi semnificativ mai mare decât cel menţionat (72,22%).

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociaţiilor magistraţilor pun în evidenţă următoarele:

a. Două asociaţii au opinat în sensul desfiinţării SIIJ;

b. Două asociaţii au opinat în sensul menţinerii dispoziţiilor legale privind SIIJ;

c. O asociaţie a opinat fie în sensul menţinerii SIIJ, fie în sensul amendării dispoziţiilor legale care o reglementează;

d. O asociaţie a opinat în sensul amendării prevederilor legale care reglementează SIIJ.

 

Vezi și:

SURSE Începe marea curățenie, după ce apropiata lui Liviu Dragnea a pierdut șefia

Ies la iveală detalii incendiare! Șeful Serviciului de Pază și Protecție, cunoscutul general Lucian Pahonțu, ar reveni pe scena politică

Vești mari! Mai multe zile libere pentru anumiți români

URMARESTE-NE

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare