Castelul Cantacuzino-Ghica Deleni din judeţul Iaşi, conacul Alexandrescu din judeţul Botoşani şi conacul Dimachi-Arghiropol din judeţul Vaslui sunt scoase la vânzare prin Artmark.
Castelul Cantacuzino-Ghica Deleni este unul dintre castelele cele mai reprezentative ale Moldovei. Are un preţ de pornire de 500.000 de euro, iar valoarea sa este estimată la 1,5 – 1,9 milioane de euro.
Prima clădire din actualul ansamblu arhitectural a fost biserica, ridicată în anul 1669, în apropierea unei curţi boiereşti, probabil dintre cele mai vechi din voievodat. După căsătoria Mariei Cantacuzino, în anul 1778, cu Constantin Ghica, moşia a intrat în posesia familiei Ghica-Deleni.
Lucrările de reamenajare efectuate de ei au dat ansamblului configuraţia actuală. Astfel, până în anul 1802, au fost executate lucrări de restaurare şi extindere, a fost construit zidul de incintă din piatră, pentru ca la început de secol XX, castelul să fie reamenajat după planurile arhitectului Nicolae Ghika-Budeşti.
Castelul posedă spaţii ample şi luminoase – încăperi, saloane, holuri – dispuse la parter, etaj, şi demisol. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, timp de doi ani, în castelul din Deleni au fost încartiruite trupe sovietice. După naţionalizare, clădirea a găzduit căminul cultural din Deleni, devenind ulterior unitate medicală preventivă, destinaţie pe care o are şi azi.
Conacul Alexandrescu din Guranda (comuna Durneşti, judeţ Botoşani), construit în stil neoromânesc, are o istorie de peste un secol, fiind ridicat la comanda soţilor Mihai şi Mathilde Alexandrescu. Mihai Alexandrescu a fost boier valah stabilit în Moldova la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Are un preţ de pornire de 300.000 de euro şi o valoare estimată la 500.000 – 750.000 de euro.
Construcţia principală a fost finalizată în 1905, proiectul fiind semnat de un arhitect veneţian. Imobilul a împrumutat din arhitectura tipică vremurilor, stilul neoromânesc fiind cel mai în vogă la cumpăna dintre secole. Cu toate acestea, clădirea este punctată de diverse motive decorative ce îi oferă un aspect aparte, monumental – folosirea cărămizii în decorarea ancadramentelor sau a cadrelor de lemn în punctarea micilor balconaşe. Moştenitoarea conacului a fost unica fiică a soţilor Alexandrescu, Yvonne (1890-1974), care avea să intre în marea familie Cantacuzino, căsătorindu-se cu Ion Cantacuzino (1888-1954), împreună cu care a avut o fiică, Claudina.
După exproprierile din 1948, conacul a intrat în posesia statului comunist, care, din 1949, a instalat aici o unitate spitalicească. În anii 2000, conacul a reingtrat în proprietatea familiei, prin moştenitorii săi.
Conacul Dimachi-Arghiropol din Gugeşti (comuna Boţeşti, judeţul Vaslui) este scos la vânzare pornind de la 60.000 de euro, iar estimarea este făcută la 100.000 – 150.000 de euro.
Povestea clădirii a început în secolul al XVIII-lea, când marele vornic Nicolae Dimachi şi soţia lui, Pulcheria Miclescu, au construit o reşedinţă de familie, dar şi Biserica „Sfântul Nicolae”. Ulterior, o moştenitoare a familiei Dimachi s-a căsătorit cu un grec, Pericle Arghiropol, profesor universitar la Facultatea de Drept din Atena.
Pe vremea comunismului, conacul a funcţionat ca sediul al CAP. Însă înainte de asta, în clădire a fost un liceu sătesc cu regim de internat, dar şi o grădiniţă. În momentul de faţă, clădirea se află într-o stare avansată de degradare.
Citește și:
Lovitură pentru toți clienții RCS&RDS! Ce se întâmplă în această noapte
Lovitură puternică pentru acești români! Se scumpește de la 1 martie
