O rețea rusească ar fi încercat să exploateze revoltele din Franța prin mesaje care puneau violențele pe seama imigrației și prezentau guvernul drept incapabil să controleze situația. Acuzațiile apar într-un raport intern al Uniunii Europene, care descrie o campanie de manipulare a informațiilor, nu organizarea protestelor de către actori străini.
Un document separat, întocmit de Ministerul francez de Externe, analizează mesaje provenite din zona mișcării americane MAGA și din Israel. Concluziile celor două evaluări trebuie citite cu precauție: informațiile lor nu au putut fi verificate independent în cadrul relatării jurnalistice care le-a prezentat.
Ce arată evaluarea europeană
Raportul UE acoperă perioada 7–21 octombrie și identifică rețeaua sub denumirea „Operațiunea Supraîncărcare”. Potrivit experților serviciului diplomatic european, aceasta ar fi distribuit înregistrări video care imitau materiale jurnalistice occidentale. Unele transmiteau afirmații false despre presupuse violuri comise de migranți asupra protestatarilor sau despre iminente atacuri teroriste.
Evaluarea susține că Rusia ar fi încercat să descrie conducerea franceză ca fiind slabă și tot mai autoritară. În interpretarea autorilor, asemenea crize pot fi folosite pentru a alimenta frica și dezbinarea, a slăbi guvernele și a influența opinia publică înaintea alegerilor.
Documentul nu oferă însă dovezi că Moscova sau alți actori externi ar fi provocat ori amplificat protestele. Experții descriu o „exploatare oportunistă” a tulburărilor. Distincția este esențială: folosirea imaginilor și a tensiunilor sociale într-o campanie de propagandă nu demonstrează implicarea în declanșarea violențelor.
Audiențe mari în numai trei zile
Conform Ministerului francez de Externe, cele mai vizualizate zece postări favorabile Rusiei de pe platforma X, referitoare la revolte, au acumulat 2,8 milioane de vizualizări între 16 și 18 octombrie. Evaluarea franceză indică audiențe considerabil mai mari pentru alte două categorii de mesaje analizate.
Cele mai populare zece postări ale oficialilor, organizațiilor de presă și persoanelor cu influență pe rețelele sociale apropiate de MAGA au depășit 49 de milioane de vizualizări. Pentru cele zece postări israeliene cu cea mai mare audiență, provenite de la oficiali, instituții, organizații de presă și persoane influente, totalul a depășit 35 de milioane.
Cifrele se referă la aceleași trei zile și la selecțiile de postări descrise în raport. Ele nu reprezintă numărul demonstranților și nici o măsură a influenței directe asupra manifestațiilor. Documentul francez vorbește despre mesaje ostile care legau revoltele de migrație și de islamismul radical.
O operațiune care imită surse credibile
Potrivit evaluării europene, rețeaua este activă din septembrie 2023. Ea ar viza persoane publice, instituții și organizații de presă occidentale, urmărind discreditarea acestora și a sprijinului pentru Ucraina. Un alt mesaj atribuit campaniei este că guvernele europene ar acorda prioritate Ucrainei în detrimentul propriilor cetățeni.
Institutul pentru Dialog Strategic a descris operațiunea drept una rusească, persistentă și de amploare. Potrivit cercetătorilor, metodele includ materiale video prezentate ca știri autentice, imitarea vocilor experților cu ajutorul inteligenței artificiale, falsificarea titlurilor de ziare și modificarea imaginilor.
Institutul arată că rețeaua își mută atenția între țări, folosindu-se de crize și de dezbateri publice. Agenția franceză Viginum, care monitorizează dezinformarea, a publicat în 2024 un raport detaliat despre această operațiune și despre alte campanii asemănătoare.
Reacțiile autorităților și contextul protestelor
Manifestațiile din mai multe orașe franceze au pornit de la nemulțumiri privind scumpirile și degradarea serviciilor publice, înainte de a degenera în violențe. Referindu-se la situație pe 21 octombrie, Emmanuel Macron a vorbit despre manipularea străină a informațiilor, nu despre o intervenție externă vizibilă în spatele protestelor.
Ministerul rus de Externe nu a răspuns solicitării de comentarii privind aceste acuzații. În august, purtătoarea sa de cuvânt, Maria Zaharova, respinsese alte acuzații franceze, referitoare la răspândirea unor informații false despre alegerile din 2027.
Nici biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu, nici Ministerul israelian de Externe nu au răspuns solicitărilor de comentarii menționate în relatarea despre rapoarte.
Efectele posibile și limitele concluziilor
Elina Treyger, politolog la institutul de cercetare RAND Corporation, consideră că asemenea campanii pot modifica treptat percepția asupra democrațiilor occidentale. În opinia sa, ele alimentează ostilitatea față de imigrație și pot împinge alegătorii europeni spre extreme.
Aceste evaluări descriu riscurile manipulării informațiilor, dar nu stabilesc că mesajele analizate au determinat comportamentul protestatarilor. Lipsa verificării independente a celor două documente și absența dovezilor privind provocarea ori amplificarea manifestațiilor rămân limite importante ale concluziilor prezentate.
Surse: Antena 3 CNN.
