Economia României este așteptată să se contracte cu 0,1% în 2026, după două trimestre consecutive de scădere a activității economice la sfârșitul anului precedent și începutul acestui an, urmând să revină pe creștere cu 2,5% în 2027, potrivit celui mai recent raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Organizația internațională arată că măsurile de consolidare fiscală, inflația ridicată și cererea externă slabă continuă să afecteze economia românească, în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene vor reprezenta principalul motor al creșterii în următorii doi ani.
Consumul privat rămâne anemic
Potrivit raportului OCDE, consumul privat va rămâne anemic cel puțin până la jumătatea anului 2026, pe fondul încetinirii creșterii salariilor, al inflației persistente și al măsurilor de ajustare fiscală care reduc veniturile reale ale populației. Această evoluție confirmă tendința de prudență observată în comportamentul consumatorilor români, care devin tot mai precauți în cheltuieli.
Datele citate de organizație arată că producția industrială a scăzut cu 2,2% în martie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, în special din cauza slăbiciunii sectorului auto. În același timp, vânzările din comerțul cu amănuntul au fost cu 3,2% mai mici comparativ cu martie 2025, semnalând o încetinire accentuată a activității economice.
Inflația accelerează pe fondul măsurilor fiscal-bugetare
Inflația anuală a accelerat la 10,7% în aprilie 2026, fiind alimentată de creșterea prețurilor la energie după eliminarea plafonării tarifelor la electricitate și majorarea TVA. În pofida încetinirii economice, piața muncii a rămas relativ rezistentă, rata șomajului situându-se la 6,1% în martie.
OCDE avertizează că evoluțiile din Orientul Mijlociu au amplificat presiunile asupra prețurilor la energie, afectând sectoare dependente de combustibili, precum transporturile și agricultura. În acest context, autoritățile române au introdus măsuri temporare pentru limitarea creșterii prețurilor la carburanți și au prelungit schema de plafonare a prețurilor la electricitate pentru gospodării.
Consolidare fiscală și prognoze pentru datoria publică
Pe plan fiscal, organizația apreciază că măsurile adoptate de Guvern, inclusiv majorarea TVA și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, au contribuit la reducerea deficitului bugetar la 7,9% din PIB în 2025. Deficitul este estimat să scadă la 6,2% din PIB în perioada 2026-2027.
În același timp, datoria publică este prognozată să continue să crească, de la 69,8% din PIB în 2025 la 75% din PIB în 2027, nivel care va necesita atenție sporită din partea autorităților pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice.
Fondurile europene, principalul motor de creștere
În ciuda perspectivei negative pentru 2026, OCDE estimează că Banca Națională a României va menține politica monetară restrictivă pentru a tempera inflația, în timp ce absorbția fondurilor europene va deveni principalul catalizator al redresării economice. Investițiile publice finanțate din fonduri UE sunt văzute ca elementul cheie care va contrabalansa scăderea consumului privat și va susține activitatea economică în perioada următoare.
Analiștii economici subliniază că implementarea efectivă a proiectelor finanțate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din exercițiul financiar multianual 2021-2027 va fi crucială pentru relansarea creșterii economice și pentru atingerea potențialului de convergență reală cu media statelor membre UE.
Surse: OCDE, cursdeguvernare.ro, Digi24
