Emil Păscuț, președintele Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, susține că polițiștii vor primi o lovitură dură în viitorul apropiat, anume: majorarea vârstei de pensionare și înlocuirea sistemului de pensii militare cu sistemul bazat pe contributivitate. Păscuț afirmă că USR-ul, prin fostul ministru al Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, și-a asumat „această obligație în PNRR”. Sindicalistul acuză că acum, la Ministerul Muncii, în mare secret, se lucrează la aceste modificări. Surse ale Bugetul.ro din Ministerul Muncii ne-au precizat că instituția aflată, în acest moment, sub comanda ministrului Marius Budăi nu lucrează la o astfel de modificare legislativă. Totodată, după cum a declarat ministrul Muncii, pentru Bugetul.ro, în prima lună a anului 2022, anul trecut a fost semnat un Memorandum, ca fiecare minister de resort cu indemnizații și pensii de serviciu să se ocupe de reforma pensiilor în sectorul respectiv. Practic, prin Memorandumul semnat în decembrie 2021, s-a creat un comitet din care fac parte toate instituțiile care au pensii de serviciu, în vederea îndeplinirii Jalonului din PNRR. Comitetul nu s-a întrunit niciodată până acum, spun sursele Bugetul.ro. Așadar, de reforma pensiilor de serviciu ale polițiștilor se ocupă Ministerul de Interne, nu Ministerul Muncii. Iar reprezentantul MAI în Comitet este chiar ministrul de Interne, Lucian Bode. Trebuie precizat că toate ministerele vor trebui să se încadreze în procentul de 9,4% din PIB trecut în PNRR, alocat pentru toate pensiile din România, inclusiv pentru cele de serviciu.
Sindicaliștii de la Diamantul acuză că vârsta de pensionare se va mări cu cel puțin 3 ani pentru polițiști și că se va trece de la sistemul de pensii militare la cel pe contributivitate.
„Despre pensia de serviciu si „apt limitat”!
Situatia este urmatoarea:
Desi se neaga, cu diverse atitudini evazive, la nivel oficial, convingerea mea este ca se lucreaza la inlocuirea sistemului de pensii militare cu sistemul bazat pe contributivitate. Cel putin pentru politisti. Nu imi dau cu parerea despre militari.
Deci, asa cum au mai scapat informatii in spatiul public, si-au asumat aceasta obligatie in PNRR, pluseristii, prin Ghinea.
Planul ar fi finalizarea elaborarii actului normativ in cursul anului 2022 si punerea lui in practica incepand cu 2023.
Nu se vrea doar trecerea la sistemul contributiv, ci si marirea varstei de pensionare, cu cel putin 3 ani.
Totul se cloceste, in mare secret, la Ministerul Muncii. Adica redactarea proiectului de act normativ.
In conditiile astea de incertitudine si stres, sunt multi care au ” apt limitat” si care intrunesc conditiile din legea 223 din 2015 pentru iesirea la pensie anticipata partiala in conditiile art.18 din legea 223 din 2015.
Oamenii ar vrea sa iasa anul asta la pensie militara, cu speranta ca daca se trece la pensiile pe contributivitate, cuantumul pensiei militare aflate deja in plata nu va putea fi diminuat prin noua lege.
Insa ” directiva” primita de la minister ( aparuta cam de prin 2017) este ca sa se respinga cererile de incetare cu drept la pensie anticipata, in baza statutului de „apt limitat”. De ce? Ca sa evite amplificarea pierderilor de resursa umana experimentata.
In drept, din punctul meu de vedere, pozitia lor nu este justificata. Adica nu au baza legala sa blocheze incetarea raportului de serviciu ( ” la cerere”) urmata de recunoasterea si acordarea dreptului la pensie anticipata partiala.
Au incercat ei sa vina cu totul felul de modificari aiurite la institutia punerii la dispozitie, insa nu au reusit sa modifice singurele texte pe care eu le consider relevante, pentru situatia expusa :
1) Incetarea raportului de serviciu ” la cerere” ( drept recunoscut politistului de art. 69 lit d) din lege 360/2002), pentru motivul „apt limitat”. Nu scrie in lege ca ” cererea de incetare” trebuie sa fie motivata. Este suficient sa fie introdusa iar unitatea nu are drept sa refuze. Are doar ” dreptul” sa o puna in executare! Insa in cerere voi e musai sa motivati ca solicitati incetarea avand in vedere ca ati fost apreciat ca fiind ” apt limitat.
2) art.18 lit b) din lege 223 din 2015:
(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
Am mai scris pe tema asta si nu vreau sa intru iar in detalii”, acuză liderul de sindicat.
Ce a declarat Marius Budăi, pentru Bugetul.ro, când l-am întrebat dacă va fi majorată vârsta de pensionare pentru polițiști și militari
„Este o discuție care se va purta în cadrul Guvernului. Un Memorandum aprobat în decembrie, în Guvern, privește reforma în toate sistemele de pensii, iar toți miniștrii de resort au fost cooptați în acest Comitet și pe măsură ce vom înainta cu lucrul în acest Comitet și vom avea soluții, cu siguranță, le vom comunica public.
Cred că este un lucru normal ca fiecare să se pronunțe acolo unde se pricepe și fiecare să răspundă de domeniul pe care îl păstorește la un moment dat.
„Acel procent de 9,4% a fost pus în PNRR într-un mod neprofesionist”
Aș vrea să înțelegem un pic și ce presupune intenția de renegociere a PNRR. Vreau să spun lucrurile exact așa cum sunt! Nu ne dorim să punem în pericol implementarea acestui program. Însă sunt elemente care ne duc la această discuție privind PNRR-ul. Acel procent de 9,4% a fost pus în PNRR într-un mod neprofesionist. În România, noțiunea de pensie specială nu există. Sunt indemnizații și pensii de serviciu stabilite și plătite în baza unor legi speciale și sunt pensii militare de stat. Procentul de plată, anul acesta, pentru pensiile din sistemul public, pe contributivitate, este de 8%. Gândiți-vă că tot prin PNRR este asumată rezolvarea inechităților din sistemul public de pensii.
Rezolvarea acestor inechități nu se poate face decât în doi pași: anume o lege – noi avem Legea. Discutăm cu Banca Mondială, în cadrul acelui acord pe asistență, pe tehnică, pe baza legii. Dacă e să o îmbunătățim, o îmbunătățim, sigur. Avem legea, dar următorul pas este impactul bugetar. Să spui că în interiorul unui procent de 9,4% intră toate pensiile, inclusiv cele stabilite și plătite în baza unor legi speciale, inclusiv cele din Apărare și Ordine Publică și să spui că mai rezolvi și inechitățile – nu este profesionist. De ce? Pentru că nu se poate așa ceva.
Pe de altă parte, Comisia Europeană ne cere, de asemenea, să reducem gradul de sărăcie și excluziune socială, iar acest lucru se poate face doar prin mărirea alocațiilor, salariilor și pensiilor. În România sunt familii cu mai mulți copii, care câștigă foarte puțin. Mai sunt familii monoparentale, unde un singur părinte se îngrijește de copii. Cu un venit mic la doi, trei copii, gândiți-vă ce situație este acolo.
Așadar, pe de-o parte, ca să reduc nivelul de sărăcie, trebuie să cresc pensiile, pentru că ne referim la acel procent. Iar, pe de altă parte, un partid (n.r. – USR) a scris în PNRR, fără să-i fie solicitat de nimeni, fără să fie o adresă din partea profesioniștilor și aici mă refer la Ministerul Muncii, că pensiile din sistemul public de stat și cele așa-zise speciale să nu depășească 9,4% din PIB. Din punctul PSD de vedere, asistăm la o situație de blocaj, pentru că ni se solicită să dăm mai mult, să reducem gradul de sărăcie, dar și să ne coste mai puțin. Nu este plauzibilă o astfel de situație”.
Eugen Dinu: Deci, acolo e problema, că au fost prinse și pensiile de serviciu în acel 9,4%?
Marius Budăi: Au fost prinse acolo, sigur că da și noi nu mai avem astfel spațiu pentru a rezolva inechitățile din sistem. Și nu numai pentru a rezolva inechitățile din sistem. Repet, la noi pensia minimă în România este de 200 de euro – 1.000 de lei. Și cu asta cred că am spus foarte multe.
