Conflictul militar din Orientul Mijlociu, în special războiul din Iran, începe să producă efecte economice la nivel global, cu implicații directe asupra piețelor europene de alimente. Experții avertizează că, deși rafturile supermarketurilor nu au fost încă afectate vizibil, presiunile inflaționiste vor deveni evidente în lunile următoare, pe măsură ce creșterea prețurilor la energie și îngrășăminte se va transmite în lanțul de producție agricolă.
Efectul în cascadă al conflictului asupra agriculturii
Războiul din Iran a declanșat o serie de efecte economice care se propagă rapid pe piețele globale. Tensiunile din zona Golfului Persic, în special blocajele comerciale și incertitudinea privind aprovizionarea cu hidrocarburi, au dus la o creștere semnificativă a prețurilor la gaze naturale. Această evoluție are consecințe directe asupra industriei îngrășămintelor, care depinde în mare măsură de gazele naturale ca materie primă esențială.
Potrivit datelor citate de publicația Politico, prețurile la gaze naturale au crescut cu aproape 60% de la începutul conflictului, iar costurile îngrășămintelor au urcat cu până la 50%. Aceste majorări reprezintă un factor de presiune major pentru agricultorii europeni, care se confruntă deja cu costuri de producție în creștere accelerată.
De la energie la farfurie: Cum se transmit scumpirile
Specialiștii explică mecanismul pr care creșterea costurilor cu energia și inputurile agricole se traduce în prețuri mai mari pentru consumatori. Gazele naturale sunt utilizate pe scară largă în producția îngrășămintelor pe bază de azot, un element esențial pentru obținerea recoltelor abundente. Cu cât prețul gazelor crește, cu atât devine mai costisitoare producerea îngrășămintelor.
„Majoritatea produselor aflate acum în magazine au fost realizate cu resurse cumpărate înainte de escaladarea conflictului”, a explicat David Laborde, coordonator al diviziei de economie agroalimentară din cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). „Efectele reale ale scumpirilor actuale se vor vedea în recoltele viitoare și, implicit, în prețurile de la raft.”
Economiștii estimează că europenii vor resimți mai întâi scumpirea combustibilului, spre finalul verii, în timp ce efectele asupra prețurilor alimentelor vor deveni vizibile în toamna anului 2026 și în primăvara anului viitor.
Fermierii europeni, în dificultate
Fermierii din Uniunea Europeană se confruntă cu o dilemă complexă: pe de o parte, costurile cu îngrășămintele au explodat, iar pe de altă parte, prețurile la produsele agricole nu cresc în același ritm pentru a compensa aceste cheltuieli suplimentare. Mulți agricultori au început deja să reducă cantitatea de îngrășăminte utilizată sau să opteze pentru culturi care necesită mai puțin azot.
„În acest an, mulți fermieri europeni au reușit să evite problemele majore deoarece aveau deja stocuri de îngrășăminte cumpărate înainte de izbucnirea conflictului”, notează analiștii agricoli. „Totuși, situația pentru următorul sezon agricol este considerată mult mai dificilă.”
Specialiștii avertizează că reducerea utilizării îngrășămintelor ar putea duce la recolte mai slabe în 2027, ceea ce ar exacerba presiunile inflaționiste asupra prețurilor alimentare. O astfel de evoluție ar putea accentua vulnerabilitățile sistemului alimentar european, care depinde în continuare de importuri semnificative pentru anumite categorii de produse.
Implicații pentru România
România, ca membru al Uniunii Europene și important producător agricol, nu va fi ferită de aceste presiuni inflaționiste. Agricultura românească, deși mai puțin intensivă în utilizarea îngrășămintelor comparativ cu alte state europene, va resimți totuși efectele creșterii costurilor cu inputurile.
În plus, creșterea prețurilor la combustibili va afecta costurile de transport și prelucrare, care se vor reflecta în prețurile finale pentru consumatori. Experții anticipează că produsele de bază precum pâinea, uleiul și carnea ar putea înregistra creșteri de preț în intervalul 10-15% în următoarele 12 luni, dacă tensiunile din Orientul Mijlociu persistă.
Perspectiva economiștilor
Analiștii economici subliniază că impactul războiului din Iran asupra piețelor alimentare depinde în mare măsură de durata conflictului și de capacitatea actorilor internaționali de a găsi soluții diplomatice. O escaladare suplimentară, inclusiv blocarea completă a Strâmtorii Ormuz, ar putea duce la șocuri severe pe piețele energetice și, implicit, la o inflație alimentară accelerată.
Autoritățile europene și naționale monitorizează îndeaproape evoluția situației și iau în considerare măsuri de sprijin pentru sectorul agricol, inclusiv subvenționarea îngrășămintelor și sprijinirea fermierilor în adoptarea unor practici mai eficiente din punct de vedere al resurselor.
Surse: Politico, FAO, Adevărul
