România așteaptă la finalul săptămânii viitoare o decizie a Comisiei Europene pentru cererea de plată 5 din PNRR, în timp ce răspunsul pentru cererea 6 este estimat abia spre sfârșitul lunii noiembrie sau la începutul lui decembrie. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a declarat vineri, 13 noiembrie, că aproximativ 3,4 miliarde de euro rămân în zona de risc. Suma nu reprezintă o pierdere definitivă deja stabilită.
Două cereri de plată, două termene de răspuns
Calendarul prezentat de ministru separă evaluarea celor două solicitări de finanțare. Pentru cererea 5, autoritățile speră la un răspuns la finalul săptămânii 16–22 noiembrie. Pentru cererea 6, analiza ar putea continua până în primele zile din decembrie. Ghigiu a vorbit despre estimări, nu despre date de comunicare garantate de executivul european.
Termenul pentru depunerea documentelor a fost 6 noiembrie. Discuțiile cu reprezentanții Comisiei au continuat însă și după această etapă, pentru clarificarea informațiilor trimise. Ministrul spune că, în ultima săptămână, dialogul privind cererea 5 a indicat o anumită îmbunătățire a situației, fără să anunțe o sumă suplimentară pe care România ar urma sigur să o primească.
Ce reprezintă cele 3,4 miliarde de euro expuse riscului
Cele două cereri însumează aproximativ 6,4 miliarde de euro, potrivit cifrelor comunicate de ministru. Raportată la acest total, suma de 3,4 miliarde reprezintă circa 53%, adică puțin peste jumătate. Procentul se referă exclusiv la banii din cererile 5 și 6, nu la întregul plan și nici la fondurile europene de care beneficiază România prin alte programe.
În estimarea prezentată pe 4 noiembrie, Ghigiu arăta că România ar putea încasa inițial aproximativ 3 miliarde de euro, iar diferența ar putea fi suspendată. În această situație, autoritățile ar avea de susținut cu documente îndeplinirea angajamentelor pentru a încerca recuperarea sumelor. Evaluarea și eventualele contestații vor determina cât din finanțarea expusă riscului poate fi totuși încasată.
Ultima cerere concentrează cele mai multe dificultăți
Datele prezentate la începutul lunii indicau o valoare de aproximativ 4,35 miliarde de euro pentru cererea 6. Aceasta cuprinde 104 jaloane și ținte, dintre care 32 erau considerate în risc de penalizare ori de neplată a sumelor aferente. Cererea 5, estimată la aproximativ 2,08 miliarde de euro, avea șase jaloane cu probleme.
Aceste valori sunt aproximative și descriu dimensiunea fiecărei cereri, în timp ce totalul de 6,4 miliarde este cifra rotunjită folosită de ministru. Numărul jaloanelor problematice nu poate fi transformat direct într-un procent al banilor pierduți: reformele și investițiile evaluate au ponderi financiare diferite, iar rezultatul depinde de analiza documentelor pentru fiecare angajament.
Reformele privind ANI și AMEPIP rămân sensibile
Două dintre jaloanele importante din cererea 6 privesc Agenția Națională de Integritate și Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. Ministrul a spus că ambele se află în continuare într-o zonă de risc ridicat. În cazul ANI, poziția susținută de partea română este că obligațiile tehnice asumate prin plan au fost îndeplinite.
Ghigiu a invocat întărirea capacității agenției, schimbările legislative și închiderea unor posibilități de evitare a consecințelor deciziilor ANI sau ale instanțelor. Aceasta este argumentația autorităților române în dialogul cu Bruxellesul. Comisia analizează atât justificările tehnice, cât și corespondența guvernamentală transmisă anterior, iar ministrul nu a anunțat acceptarea definitivă a jalonului.
Contestațiile pot schimba suma încasată
După primirea celor două înștiințări oficiale, România ar urma să aibă aproximativ două luni și ceva pentru contestații și documente justificative suplimentare, potrivit explicațiilor ministrului. Scopul este demonstrarea faptului că investițiile ori reformele au fost realizate, chiar dacă toate dovezile nu au ajuns la timp în dosarele evaluate. Ghigiu a atribuit aceste lipsuri unor probleme de coordonare și capacitate administrativă.
La începutul lunii, autoritățile luau în calcul recuperarea unei părți a sumelor în primăvara anului 2027. Miza privește atât fonduri nerambursabile, cât și împrumuturi. PNRR finanțează investiții și reforme condiționate de obiective asumate, astfel încât realizarea lucrărilor și demonstrarea îndeplinirii angajamentelor sunt esențiale pentru plată. Răspunsul așteptat săptămâna viitoare va privi prima dintre cele două cereri aflate acum în discuție, nu bilanțul definitiv al întregului program.
Surse: Antena 3 CNN; Adevărul
