Decizia CCR privind sesizarea lui Sorin Grindeanu
Curtea Constituțională a României a stabilit joi că a existat conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament în legătură cu emiterea Ordonanței de Urgență nr. 38/2026.
Decizia a fost luată cu 5 voturi la 4, în ședința judecătorilor CCR. Ordonanța a fost contestată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a cerut Curții să constate existența conflictului.
Motivele sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților
Grindeanu a cerut Curții Constituționale să stabilească o conduită de urmat în vederea restabilirii ordinii constituționale. Sesizarea vizează modul de adoptare a ordonanței după moțiunea de cenzură.
Sesizarea invocă adoptarea și transmiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026. Documentul menționează publicarea ordonanței în Monitorul Oficial la 8 mai și limitele constituționale ale unui Guvern care mai poate administra doar treburile publice curente.
Conform documentului, Guvernul a procedat la extinderea substanțială a proiectului inițial al ordonanței în dimineața zilei de 5 mai, prin adăugarea a 12 articole noi. Potrivit sesizării, expunerea de motive recunoaște explicit că completările au fost motivate de posibilitatea votării moțiunii de cenzură.
Președintele Camerei Deputaților a apreciat că Guvernul s-a transformat într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și nesocotirea obligației de loialitate constituțională față de unicul legiuitor al țării.
Diferența dintre OUG 38/2026 și legislația SAFE
Mihai Jurca, fostul șef al Cancelariei premierului Ilie Bolojan, susține că decizia CCR privind OUG 38/2026 nu afectează implementarea programului european SAFE. Actul normativ nu reglementează implementarea programului SAFE.
„Adevăratul act care reglementează implementarea programului SAFE este OUG nr. 62/2025, modificată ulterior prin OUG nr. 21/2026. Cea din urmă a fost confirmată inclusiv de CCR printr-o decizie din vara trecută, când a stabilit că nu există niciun viciu de constituționalitate”, a explicat Jurca.
OUG 38/2026 mărea termenul de la 3 la 5 ani pentru livrarea echipamentelor militare achiziționate în avans, până la încheierea programului SAFE, ca statul să poată comanda nave și ele să fie construite în șantierele din România. Ordonanța prevede și mecanisme prin care statul poate expropria active industriale sau prelua participații la companii strategice.
În explicația fostului șef al Cancelariei, extinderea termenului de livrare urmărea să permită construirea navelor militare în șantiere românești. Jurca susține că noul Guvern trebuie să adapteze cadrul legal dacă dorește realizarea acestor comenzi în țară, în cadrul programului european.
Efectele asupra contractelor și fondurilor europene
Avocatul Toni Neacșu a explicat că decizia CCR nu va avea niciun efect asupra contractelor din programul SAFE. „Nu se va întâmpla nimic, contractele sunt semnate în baza altei legislații”, a scris acesta.
„E prima oară când CCR constată un conflict juridic încheiat, care și-a produs efectele de mult. În această procedură, CCR nu constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe, ci doar indică ce trebuie făcut pentru a înlătura un conflict între două autorități publice”, a adăugat avocatul.
România are o alocare de 16,7 miliarde de euro în cadrul instrumentului de apărare SAFE. Au fost deja semnate contracte în valoare de peste 9 miliarde de euro. Mihai Jurca susține că investițiile în industria de apărare vor continua fără a fi afectate de această decizie.
A doua sesizare și contextul juridic
O a doua sesizare pe tema aceleiași ordonanțe, depusă de Avocatul Poporului, a fost amânată pentru data de 25 noiembrie. Sesizarea făcută de Renate Weber vizează și constituționalitatea textului OUG.
În luna iunie, CCR a respins sesizarea referitoare la Legea de aprobare a modificărilor aduse Ordonanței privind instituirea Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și a stabilit că actul normativ este constituțional. Atacaseră legea partidele AUR, SOS, PACE și deputați neafiliați.
Pe 26 mai, Senatul a adoptat, cu amendamente, Legea privind aprobarea OUG 21/2026 pentru modificarea OUG 62/2025. Amendamentele vizează repartizarea fondurilor către instituțiile din sistemul de apărare și dreptul acestora de a încheia angajamente în termen de 30 de zile de la semnarea acordului de împrumut.
Sursa: Antena 3 CNN
