O tendință surprinzătoare în Europa digitală
Într-o eră în care plățile digitale, cardurile contactless și criptomonedele par să domine, un fenomen paradoxal se manifestă în Europa: tot mai mulți cetățeni aleg să-și țină economiile în numerar, acasă, departe de bănci și de sistemul financiar electronic. Această practică, cunoscută colocvial sub numele de economii "la saltea", câștigă teren nu doar în statele tradițional mai puțin bancarizate, ci și în țări precum Germania, Suedia sau Olanda, unde digitalizarea era până nu demult un dat. Motivele sunt multiple și includ teama de crize, nesiguranța generată de războiul din Ucraina, atacurile cibernetice tot mai frecvente și o profundă neîncredere în stabilitatea instituțiilor financiare.
Philip Lane, economistul-șef al Băncii Centrale Europene, a confirmat acest trend într-o conferință recentă din Irlanda. El a declarat că, deși plățile contactless par să domine în marile orașe europene, cantitatea de numerar aflată în circulație este, de fapt, în creștere. Acest lucru înseamnă că bancnotele și monedele nu dispar, ci se acumulează în casele oamenilor, sub saltele, în seifuri sau în alte ascunzători personale. Fenomenul a fost amplificat de anxietatea provocată de război, de incendiile de vegetație masive și de atacurile cibernetice care au vizat infrastructuri critice în ultimii ani.
De ce europenii revin la cash
Principala motivație pentru stocarea de numerar este dorința de a avea un colac de salvare în cazul unei catastrofe. Europenii au asistat, în ultimii ani, la o serie de evenimente care au zdruncinat încrederea în sistemul digital. Pandemia a arătat cât de repede pot fi perturbate lanțurile de aprovizionare, războiul din Ucraina a generat crize energetice și alimentare, iar atacurile cibernetice au afectat spitale, companii și chiar sisteme bancare. În acest context, posibilitatea ca plățile electronice să devină indisponibile nu mai pare un scenariu de film științifico-fantastic, ci o realitate plauzibilă.
De asemenea, inflația ridicată și volatilitatea piețelor financiare au făcut ca mulți oameni să-și piardă încrederea în instrumentele tradiționale de economisire. Dobânzile la depozite sunt mici sau chiar negative în unele țări, iar investițiile în acțiuni sau obligațiuni par prea riscante pentru cei fără educație financiară. Numerarul, deși pierde valoare din cauza inflației, oferă cel puțin senzația de control și de siguranță. Poate fi folosit imediat, nu depinde de funcționarea internetului și nu lasă urme digitale.
Suedia, țara care îndeamnă la cash
Un caz extrem de interesant este cel al Suediei, țară care a fost, timp de ani de zile, un model al societății fără numerar. Riksbank, banca centrală a Suediei, a ieșit cu un îndemn pe care puțini l-ar fi crezut posibil: scoateți bani de la bancomat și țineți-i acasă. Suma recomandată este de cel puțin 1.000 de coroane suedeze de persoană, echivalentul a aproximativ 110 euro. Motivul invocat este pregătirea pentru situații de urgență, cum ar fi un război, un atac cibernetic de amploare sau o pană majoră de curent, care ar putea face indisponibile sistemele electronice de plată.
Acest îndemn a stârnit dezbateri aprinse în Suedia. Unii cetățeni au salutat decizia, considerând-o un semn de realism și de responsabilitate. Alții au criticat-o, argumentând că revenirea la numerar este un pas înapoi și că statul ar trebui să se concentreze pe securizarea infrastructurii digitale, nu pe promovarea unei forme de economisire arhaice. Indiferent de opiniile exprimate, faptul că o țară atât de avansată tehnic precum Suedia își îndeamnă cetățenii să țină bani cash acasă spune multe despre nivelul de incertitudine care domnește în Europa.
Riscurile economice ale economiilor „la saltea”
Deși tentantă din punct de vedere psihologic, păstrarea banilor în numerar acasă are numeroase dezavantaje. În primul rând, numerarul este expus riscului de furt, de incendiu sau de distrugere accidentală. O spargere sau un incendiu poate duce la pierderea totală a economiilor. În al doilea rând, banii ținuți sub saltea nu produc dobândă și, mai mult, își pierd valoarea în timp din cauza inflației. Un economist român, Claudiu Trandafir, a avertizat că banii ținuți cash pierd valoare de la o lună la alta, în timp ce alte forme de plasament, precum piața imobiliară sau refinanțarea creditelor, oferă protecție reală capitalului.
Pe plan macroeconomic, retragerea masivă a numerarului din circuitul bancar poate avea efecte negative. Băncile au nevoie de depozite pentru a acorda credite și pentru a finanța investiții. Dacă o parte semnificativă a banilor iese din sistem, costul creditelor poate crește, iar creșterea economică poate încetini. De asemenea, economia paralelă și evaziunea fiscală pot fi stimulate de utilizarea excesivă a numerarului, deoarece tranzacțiile în bani lichid sunt mai greu de urmărit și de impozitat.
Viitorul plăților în Europa
Europenii se află la o răscruce. Pe de o parte, tehnologia avansează rapid și promite o lume în care plățile sunt instantanee, sigure și convenabile. Euro digital, aflat în prezent în faza de proiectare, ar putea revoluționa modul în care folosim banii. Pe de altă parte, experiențele recente au arătat că sistemul digital este vulnerabil și că, atunci când funcționează defectuos, consecințele pot fi severe. Soluția nu este abandonarea tehnologiei, ci construirea unui sistem hibrid, care să combine avantajele plăților digitale cu siguranța oferită de numerar.
Banca Centrală Europeană a anunțat că va continua să tipărească și să distribuie bancnote euro, chiar și după lansarea noilor designuri programate pentru anii următori. Acesta este un semn clar că numerarul va rămâne o componentă importantă a sistemului monetar european. Pentru cetățeni, mesajul este să găsească un echilibru: să folosească plățile digitale pentru confortul zilnic, dar să aibă și o rezervă de numerar pentru situații de urgență. „La saltea” sau la bancă, important este ca fiecare să fie pregătit pentru ziua în care tehnologia nu va mai fi de partea noastră.
Surse: theguardian.com, wall-street.ro, capital.ro, oficiuldestiri.ro
