După ani de promisiuni, 2026 devine un an fără mari deschideri
România se pregătea să marcheze anul 2026 ca un moment de referință pentru infrastructura rutieră. Mai multe tronsoane de autostradă și drumuri expres erau programate să fie date în folosință, promisiuni repetate de autorități la fiecare început de an. Realitatea de pe șantiere arată însă altceva: majoritatea proiectelor au întârzieri semnificative, iar termenul de finalizare a fost mutat în 2027. Pentru șoferii români, aceasta înseamnă că vor continua să parcurgă sute de kilometri pe drumuri naționale aglomerate și pline de gropi.
Mai multe tronsoane de autostradă au fost amânate pentru 2027
Sectorul Sibiu – Pitești rămâne blocat de contestații și probleme tehnice
România are doar 1.477 km de autostrăzi la nivelul întregii țări
Harta proiectelor amânate
Con datelor oficiale ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, mai multe proiecte strategice au depășit termenele inițiale. Sectorul Sibiu – Pitești, considerat cel mai important proiect de infrastructură al țării, continuă să fie blocat de contestații, exproprieri și dificultăți tehnice. Tronsoanele care ar fi trebuit deschise în 2026 au acum ca termen realistic 2027 sau chiar 2028. De asemenea, drumurile expres care să lege Bucureștiul de Moldova și de sudul țării înregistrează întârzieri de luni buni.
Cauzele întârzierilor
Specialiștii în construcții identifică mai multe cauze pentru aceste amânări. În primul rând, procedurile de achiziție publică sunt lent și birocratice, iar contestațiile depuse de firmele pierzătoare blochează demararea lucrărilor cu ani în șir. În al doilea rând, fondurile europene, care ar trebui să acopere o parte importantă din costuri, sunt absorbite cu întârziere din cauza documentației incomplete. În al treilea rând, terenurile pe care urmează să treacă autostrăzile sunt adesea implicate în litigii de proprietate care durează ani de zile.
Costul economic al amânărilor
Fiecare an de întârziere se traduce prin pierderi economice de miliarde de lei. Timpul pierdut în trafic, combustibilul suplimentar consumat, accidentele rutiere și uzura mașinilor sunt doar câteva dintre costurile indirecte. Transportatorii rutieri estimează că lipsa autostrăzilor le crește costurile de operare cu până la 30%, cheltuială care se regăsește în prețul final al produselor. De asemenea, investitorii străini privesc cu reticență spre regiuni care nu sunt conectate la rețeaua de autostrăzi, preferând țări vecine cu infrastructură mai dezvoltată.
Situația la nivel național
La nivelul întregii țări, România are aproximativ 1.477 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, o cifră modestă comparativ cu celelalte state din Uniunea Europeană. Densitatea de autostrăzi pe cap de locuitor plasează țara noastră pe ultimele locuri în clasamentul european. În timp ce țări precum Ungaria sau Polonia au dezvoltat rețele extinse de drumuri rapide, România se chinuiește să finalizeze tronsoane de câțiva zeci de kilometri. Acest decalaj se adâncește de la an la an, iar fondurile europene rămân subutilizate.
Ce se mai deschide în 2026
Deși majoritatea proiectelor mari au fost amânate, există câteva excepții. Câțiva kilometri de drum expres în sudul țării și unele bretele de legătură ar putea fi finalizați până la sfârșitul anului. Aceste deschideri sunt însă insuficiente pentru a schimba semnificativ harta infrastructurii rutiere. Ele reprezintă doar mici bucăți dintr-un puzzle mult mai mare care rămâne neterminat.
Perspectivele pentru 2027
Autoritățile promit că 2027 va fi anul în care vor fi recuperate întârzierile. Au fost alocate fonduri suplimentare, iar unele proceduri de achiziție au fost accelerate. Cu toate acestea, scepticismul rămâne ridicat în rândul publicului. Experiența ultimilor 15 ani arată că termenele pentru autostrăzi sunt aproape niciodată respectate. Până când mașinile nu vor circula efectiv pe benzi noi, promisiunile rămân doar vorbe goale pentru milioane de șoferi exasperați.
Concluzii
Amânarea deschiderilor de autostrăzi pentru 2027 este o nouă dezamăgire pentru români. După ani de promisiuni electorale și de prezentări de planuri grandioase, realitatea șantierelor arată că progresul este lent și greoi. 2026 nu mai este un termen realistic pentru marile proiecte de infrastructură, iar speranțele sunt aruncate în anul viitor. Până atunci, drumurile naționale rămân singura opțiune, cu toate riscurile și inconveniențele pe care le implică.
Surse: Economedia.ro, HotNews, Digi24, Profit.ro.
