sursa foto:  linkedin.com

Boala GRAVĂ care se răspândește RAPID în România

Muncim din ce în ce mai mult și suntem din ce în ce mai nefericiți. Este o realitate cu care se confruntă tinerii angajați în perioada actuală. Din acest motiv, cu pași repezi s-a răspândit o boală a societății moderne, ale cărei rădăcini au fost descoperite în anii 70 de către psihologul american Herbert Freudenberger și despre care foarte puțini știu. Este un flagel ale cărui consecințe sociale, psihice și economice sunt devastatoare. Un sindrom care consumă din interior, până la epuizare, aproape jumătate din populația activă a planetei. Se numește stres profesional cronic sau, în terminologia anglo-saxonă, sindromul burnout, relatează Digi24.

Vezi și Efectele MINUNE ale GUTUII

Odată cu intrarea în era informațională, sindromul Burnout a părăsit cabinetele medicale și holurile spitalelor și s-a extins spre aproape toate categoriile profesionale, dar mai cu seamă în clădirile de sticlă și oțel.

„În primul rând sindromul Burnout apare pentru ca e prea multă muncă și prea puțină satisfacere a nevoilor personale a omului respectiv. Adică apare o suprasolicitare cronică. În primul rând a intelectului, a funcțiilor psihice, mai ales la locul de muncă”, spune Sorin Ene, psihiatru.

Care sunt primele simptome ale burnout-ului?  

Aş zice eu că într-o prima fază manifestarile sunt strict la nivel psihic. Adică exista o incapacitate de concentrare, acea senzatie extrem de chinuitoare şi de rău văzută, rău simtiţă de om, de mers al creierului in gol. E practic că o maşină pe care o forţezi, dar care nu intră în viteză, nu reuşeşti să-ţi iei avânt. E vorba de tulburari de memorie în sensul în care datele există acolo, dar un creier suprasolicitat, un creier supraîncălzit nu reuşeşte să proceseze aceste date aşa cum ar trebui să o facă”, explică psihiatrul Sorin Ene.

„Un chestionar realizat de una dintre cele mai mari companii de audit din lume publicat în luna martie a arătat faptul că românii petrec la birou un număr mai mare de ore decât ceilalți europeni”, spune Andreea Mihnea, director de resurse umane, care a fost implicată direct în elaborarea acestui studiu

Vezi și CEAIUL care face minuni în organism – SLĂBEȘTI rapid și are efect anti-îmbătrânire

Chiar dacă angajaţii corporaţiilor ajung să stea la serviciu cu peste 30% mai mult decât media europeană, un raport Eurostat arată că productivitatea în România este de șase ori mai mică decât la nivelul Uniunii Europene.

„Şi atunci aici văd o problema mare. Este o problema de productivitate, de educaţie poate şi de convingeri personale. Că trebuie să munceşti foarte mult, nu neaparat foarte bine, ca să fii văzut şi să fii acceptat”, spune Andreea Mihnea, director de resurse umane.

Companiile au realizat că munca în exces provoacă pierderi financiare pe termen lung.

Din ceea ce văd eu acum, şi corporaţiile sunt mult mai atente la sindromul Burnout. Adică există cam la fiecare corporaţie cursuri de wellbeing, de confort interior. Adică şi corporaţiile îşi dau seama că au investit destul de mult în oameni şi dacă-i lasă să se suprasolicite cronic şi să se ardă, îşi pierd investiţia”, spune Sorin Ene.

A MURIT din cauza epuizării

Raluca Stroescu lucra în anul 2007 într-unul din aceste birouri, pentru aceeași companie de audit care astăzi atrage atenția asupra dezechilibrului între viața profesională și cea privată a angajaților români.

Cred că era o persoană implicată şi se dedică muncii ei şi cred ca îi era uşor să facă asta pentru că părea că munca este viaţa ei şi că asta este ceea ce-şi doreşte să faca în momentul acela şi cred că pe de altă parte îşi dorea să vadă şi acel moment de satisfactie sau de mulţumire. La Raluca singurele momente de bucurie erau măsurate în „nu a ţipat de data asta” sau „am reuşit să terminăm la timp”, povesteşte Corina Sarcinschi, fostă colegă a Ralucăi Stroescu.

Vezi și Cum poate INTERCEPTA oricine TELEFONUL oricui dorește?

Raluca avea 31 de ani, 40 de kilograme și era manager de audit. A fost găsită moartă în propria casă, înconjurată de rapoarte și de dosare, după zeci de zile în care colegii susțin că a lucrat fără întrerupere. Corina Sarcinschi a fost colega de birou şi una dintre angajatele care nu a mai putut tolera condițiile de muncă din companie.

„Moartea ei m-a intrigat foarte mult pentru că numai eu ştiu cum am lucrat acolo şi în ce condiţii şi cum am văzut-o şi pe ea şi m-a făcut să mă simt şi eu vinovată. Stăteam frecvent până la 11-12 noaptea şi se întâmpla suficient de des cât să ma deranjeze că stăteam pana la 2-3 noaptea, şi singura motivaţie pe care o aveam era că alte 50 de persoane care aveau responsabilităţi cu mult mai importante, munceau cot la cot cu mine şi nu se plângeau”, spune Corina Sarcinschi, fostă colegă a Ralucăi Stroescu.

Nici până astăzi cauzele morții Ralucăi nu au fost complet elucidate, însă în mentalul colectiv a rămas drept „femeia care a murit de la prea multă muncă”.

Cum te VINDECI de stres

Chiar dacă pare un concept abstract, stresul cronic lasă urme adânci în viața personala și cea de familie. Mai mult decât atat, cele mai importante efecte le are asupra creierului.

Cel mai bun remediu pentru un creier suprasolicitat zilnic este pauza și recuperarea. De multe ori, perioadele de relaxare sunt insuficiente, lucru care agravează și mai mult efectele sindromului burnout.

Vezi și GAFĂ de proporții! Alina Gorghiu, făcută praf de o renumită profesoară universitară

La 64% timpul de odihnă a fost bun. Deci media grupului a fost de aproape 8 ore. Cei mai mulţi au vrut un timp de somn bun. În schimb calitatea recuperării nu este bună, deci tu dormi, tu ai un somn agitat. În timpul zilei, ne uitam la 2 lucruri – care este ponderea de recuperare pe timpul liber şi pe timpul lucrului, pentru că avem o parte când lucram şi o parte când ne relaxam. Ponderea în timpul liber, ponderea a fost cam de 49 de minute. Dar per total, cei mai mulţi nici în timpul liber nu prea se relaxează”, spune Mircea Mărzan, cercetător.

Un studiu realizat în Marea Britanie arată că pierderile legate de sindromul burn out sunt de aproximativ 15 miliarde de lire sterline. În România nu există estimări care să ateste cât de mare este deficitul provocat de cei care se prezintă zilnic la serviciu fără a produce însă nimic. De rușine ori din frica de a nu-și pierde statutul social sau situația financiară, foarte puțini angajați își permit să ia o pauză de recuperare de câteva luni. Ceilalți, aflaţi într-un dezechilibru profund, se aleg doar cu o epuizare cronică care uneori poate deveni fatală.

Sursa: Digi 24

URMARESTE-NE

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare