Guvernul României se pregătește să transmită Curții Constituționale argumentele oficiale pentru susținerea unor prevederi din pachetul de reformă administrativă contestate de Avocatul Poporului. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Executivul consideră aceste măsuri constituționale și necesare pentru îmbunătățirea funcționării administrației publice și pentru creșterea disciplinei bugetare.
Sesizarea Avocatului Poporului a fost trimisă Curții Constituționale și vizează mai multe articole din ordonanța de urgență adoptată de Guvern pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale. Printre prevederile contestate se numără posibilitatea ca un funcționar să lucreze pentru două primării mici, obligativitatea certificatelor fiscale pentru cumpărători la tranzacții importante, reținerea unor sume din prestațiile sociale pentru datorii și suspendarea permisului de conducere pentru neplata amenzilor.
Premierul a precizat că Executivul va explica în fața Curții Constituționale rațiunile care au stat la baza acestor măsuri.
„Vom depune la Curtea Constituţională argumentele în susţinerea celor patru măsuri contestate de Avocatul Poporului în pachetul de reformă administrativă. Avocatul Poporului are dreptul constituţional să facă o asemenea sesizare, dar este prima dată în ultimii trei ani când exercită această prerogativă”, a transmis Ilie Bolojan într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare.
Guvernul spune că măsura privind funcționarii pentru două primării ar reduce cheltuielile
Una dintre prevederile contestate vizează posibilitatea ca un funcționar public să își desfășoare activitatea pentru două primării din mediul rural, în regim parțial. Guvernul susține că această soluție ar permite utilizarea mai eficientă a resurselor administrative în localitățile mici.
Premierul a explicat că există multe comune în care volumul de muncă nu justifică existența unor posturi cu normă întreagă, iar în același timp autoritățile locale întâmpină dificultăți în recrutarea specialiștilor.
„În multe localităţi mici, un funcţionar nu are de lucru cu normă întreagă. Altora le este greu să îşi găsească oameni calificaţi pe anumite posturi. Un urbanist, de exemplu, nu are ce face cu normă întreagă la o primărie mică. Soluţia propusă încearcă să reducă cheltuielile de personal, fără să afecteze activitatea primăriilor, şi să permită angajarea de personal calificat în mediul rural, pentru a oferi servicii mai bune cetăţenilor”, a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit premierului, măsura nu este obligatorie pentru autoritățile locale. Primăriile vor putea decide dacă utilizează sau nu această variantă de organizare.
Guvernul introduce obligații fiscale și pentru cumpărătorii de bunuri
Un alt punct contestat de Avocatul Poporului se referă la introducerea obligativității certificatului de atestare fiscală și pentru cumpărători în cazul achizițiilor de imobile sau mijloace de transport.
Până în prezent, această obligație revenea doar vânzătorilor. Guvernul susține că noua regulă urmărește creșterea disciplinei fiscale și evitarea situațiilor în care persoane cu datorii la stat fac achiziții importante fără a-și achita obligațiile.
Premierul a explicat că măsura are o logică de responsabilitate fiscală.
„Până acum, doar vânzătorul avea această obligaţie. Este de bun-simţ ca un cumpărător care are bani pentru achiziţii importante să îşi plătească obligaţiile faţă de comunitate înainte de a face noi investiţii”, a afirmat Ilie Bolojan.
Statul ar putea reține o parte din ajutoarele sociale pentru datorii
O altă prevedere din pachetul legislativ se referă la posibilitatea ca autoritățile locale sau Agenția pentru Inspecție Socială să rețină până la o treime din anumite prestații sociale atunci când beneficiarii au datorii către stat.
Executivul consideră că această măsură este necesară pentru a asigura echilibrul dintre drepturile sociale și responsabilitatea civică.
Premierul a explicat că sistemul actual permite uneori situații în care beneficiarii ajutoarelor sociale nu contribuie la funcționarea comunității din care fac parte.
„Este corect ca un cetăţean să primească ajutoare, dar să nu contribuie deloc la funcţionarea şi dezvoltarea comunităţii în care locuieşte? Este în regulă să ai doar drepturi, fără să te achiţi de minime obligaţii?”, a transmis Ilie Bolojan.
Guvernul vrea suspendarea permisului pentru șoferii care nu plătesc amenzile
Un alt punct criticat de Avocatul Poporului vizează suspendarea permisului de conducere pentru șoferii care nu își achită amenzile de circulație într-un termen stabilit.
Guvernul susține că această măsură ar putea crește disciplina în trafic și ar îmbunătăți colectarea amenzilor.
Premierul a explicat că în prezent gradul de încasare a sancțiunilor rutiere este foarte scăzut.
„De ce este necesară? În România se încasează doar 40% dintre amenzile de circulaţie. Deci 6 din 10 persoane amendate nu plătesc. Nu este vorba doar despre sume importante pierdute de la buget. Este vorba despre eficienţa diminuată a unor măsuri de disciplinare a traficului în ţara cu cel mai mare număr de accidente rutiere cu victime din Uniunea Europeană. Cine rămâne mereu nepedepsit se va simţi liber să încalce legea din nou”, a explicat prim-ministrul.
Avocatul Poporului susține că unele prevederi pot încălca Constituția
Sesizarea transmisă Curții Constituționale vizează mai multe articole din ordonanța de urgență adoptată de Guvern pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale.
Potrivit documentului transmis Curții Constituționale, unele prevederi ar putea afecta principii fundamentale precum securitatea juridică, previzibilitatea legii, dreptul de proprietate privată sau protecția socială a cetățenilor.
De asemenea, Avocatul Poporului a ridicat semne de întrebare privind impactul unor măsuri asupra drepturilor individuale.
Premierul spune că reforma administrativă este necesară
Ilie Bolojan a declarat că măsurile incluse în pachetul legislativ sunt opțiuni de politică publică menite să îmbunătățească funcționarea administrației și să crească disciplina financiară.
Premierul consideră că reforma administrativă este esențială pentru modernizarea statului și pentru reducerea cheltuielilor publice.
„Eu cred cu tărie că aceste măsuri nu încalcă prevederi constituţionale, ci reprezintă opţiuni de politici publice menite să crească disciplina administrativă şi bugetară, dar şi siguranţa cetăţenilor. Nu putem avea o administraţie mai bună şi o ţară mai sigură fără să creăm şi condiţiile necesare, inclusiv în legislaţie, pentru asta”, a afirmat premierul.
Decizia finală privind constituționalitatea acestor prevederi va aparține Curții Constituționale, care urmează să analizeze sesizarea transmisă de Avocatul Poporului.
