România pregătește introducerea altor 50 de medicamente pe lista celor compensate și gratuite până la sfârșitul anului 2026. Obiectivul a fost prezentat de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, la Bruxelles, în cadrul unei conferințe despre sănătatea femeilor, potrivit relatării publicate la 11 noiembrie. Extinderea anunțată însoțește măsurile de prevenție și investițiile în depistarea cancerului de sân și de col uterin.
Accesul la tratament, alături de prevenție
Ministrul a susținut că identificarea bolilor trebuie urmată de accesul pacienților la terapiile necesare. În prezentarea sa, a amintit că în mandatul anterior fuseseră introduse pe lista de compensare peste 80 de molecule noi și extinderi ale indicațiilor terapeutice. Multe dintre acele includeri au fost destinate persoanelor cu afecțiuni oncologice.
Pentru finalul acestui an, ținta anunțată este adăugarea a încă 50 de medicamente. Denumirile celor 50 de medicamente și bolile pentru care vor fi compensate nu au fost precizate în prezentarea acestui obiectiv. Ministrul a așezat această extindere într-o discuție mai largă despre posibilitatea de a primi îngrijiri după diagnostic, nu doar despre efectuarea investigațiilor.
Ce prevedea pachetul prezentat în ianuarie 2026
Un reper anterior din același an este anunțul făcut de Alexandru Rogobete la 30 ianuarie 2026. Atunci, ministrul prezenta un pachet cu 33 de medicamente noi și cu extinderea listei de boli pentru unele substanțe deja compensate. Proiectul de hotărâre de Guvern fusese pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului Sănătății, pentru consultare publică.
Printre terapiile descrise în acel moment se afla un medicament radiofarmaceutic pentru cancerul de prostată, propus pentru prima dată în sistemul public. Prezentarea includea și tratamente pentru melanom, cancer pulmonar fără celule mici, cancer mamar, mielom multiplu, limfoame și alte forme de cancer. Aceste exemple aparțin pachetului din ianuarie, nu listei celor 50 de medicamente anunțate pentru sfârșitul anului.
Același proiect viza și boli grave sau rare, între care arterita cu celule gigante, hemoglobinuria paroxistică nocturnă, amiloidoza ereditară cu transtiretină, boala Fabry și miastenia gravis. Ministrul menționa, de asemenea, epilepsiile severe și bolile autoimune și inflamatorii cronice. El lega accelerarea actualizărilor de reducerea timpului în care terapiile așteaptă finanțarea publică și amintea introducerea a 41 de molecule noi în septembrie 2025.
Două programe pentru depistarea cancerului
La conferința de la Bruxelles, Rogobete a prezentat măsurile dezvoltate în România în ultimii trei ani pentru diagnosticarea cancerului de sân și a cancerului de col uterin. Potrivit ministrului, în această perioadă au fost introduse două programe naționale de depistare, cu infrastructură adaptată investigațiilor necesare pentru fiecare dintre cele două afecțiuni.
Primul program urmărește depistarea cancerului de sân prin mamografie. Al doilea privește cancerul de col uterin și dezvoltarea laboratoarelor de citologie. Cele două direcții au fost prezentate în cadrul discuțiilor europene despre accelerarea prevenției și despre folosirea finanțărilor disponibile pentru a reduce diferențele de acces la servicii medicale dintre statele membre.
Peste 140 de mamografe și caravane mobile
În bilanțul prezentat de ministru figurează achiziționarea a peste 140 de mamografe și dotarea a peste 60 de laboratoare. Investițiile reprezintă infrastructura pe care se sprijină programele de depistare. În aceeași intervenție, oficialul a menționat dezvoltarea caravanelor mobile, prin care investigațiile medicale pot fi efectuate în comunități.
Componenta mobilă completează rețeaua de echipamente și laboratoare fixe. Prezentarea a pus astfel în discuție nu numai capacitatea tehnică a sistemului, ci și apropierea investigațiilor de persoanele care au nevoie de ele. Pentru ministru, prevenția și tratamentul trebuie să fie accesibile tuturor pacienților, indiferent de țara europeană în care locuiesc.
Reducerea diferențelor de acces în Uniunea Europeană
Conferința despre sănătatea femeilor a fost organizată la Parlamentul European de eurodeputata Gabriela Firea. Au participat Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, Olivér Várhelyi, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, precum și specialiști internaționali în sănătate publică și oncologie.
Folosirea fondurilor europene pentru reducerea decalajelor dintre sisteme a fost unul dintre subiectele întâlnirii. În acest cadru, România a prezentat atât investițiile pentru diagnostic, cât și obiectivul extinderii accesului la medicamente. Discuția a legat prevenția cancerelor care afectează femeile de o problemă comună statelor membre: disponibilitatea îngrijirilor și a tratamentelor după identificarea bolii.
