Lovitură pentru Tăriceanu! Ce a cerut procurorul-şef al DNA

Procurorul-şef al DNA a trimis procurorului general Augustin Lazăr un referat în vederea sesizării Senatului pentru formularea unei cereri de efectuare a urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită presupus a fi săvârşită de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

Potrivit publicaţiei G4Media, el ar fi primit un comision de 10 la sută din valoarea unui contract pentru licenţe software Microsoft. În dosar au fost puşi deja sub învinuire doi intermediari.

Imunitatea parlamentară este prevăzută în Constituţie la art. 72.

Aceasta este un mijloc de protecţie împotriva presiunilor şi abuzurilor îndreptate asupra reprezentanţilor poporului în exercitarea mandatului lor şi garantează libertatea de exprimare. Astfel, parlamentarii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte – şi iresponsabilitatea – parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.

Aceasta are caracter imperativ, deci parlamentarii nu pot renunţa la ea, însă ea poate fi ridicată.

Dacă imunitatea unui parlamentar este ridicată pentru o anumită faptă, se constată o pierdere parţială a imunităţii, aceasta încetând să funcţioneze numai pentru faptele pentru care a fost ridicată. În cazul ivirii altui temei de răspundere a parlamentarului, trebuie formulată altă cerere de ridicare a imunităţii.

Art. 72 din Constitutia revizuita in octombrie 2003 arată că „deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului”.

„Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor.

Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie”, se arată la alineatul 2, al articolului citat.

Potrivit regulamentului Senatului, cererea de autorizare a trimiterii în judecată, penală ori contravenţională, precum şi cererea de reţinere, de arestare sau de percheziţie se adresează preşedintelui Senatului, de ministrul justiţiei.

Ulterior, preşedintele Senatului aduce cererea la cunoştinţă senatorilor în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări spre examinare, care va stabili dacă a fost sau nu a fost făcută în scopul de a-l abate pe senator de la exerciţiul funcţiei sale. Hotărârea comisiei se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor acesteia.

„Biroul permanent al Senatului supune, spre dezbatere şi aprobare, plenului, raportul comisiei, temeinic motivat, în termen de 15 zile de la data depunerii lui”, se arată la alineatul 8 al Art. 185.

Potrivit  Art.186, Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii senatorilor prezenţi.

Citește și:

Exclusiv Ministerul Muncii face o nouă mutare-surpriză! Se aplică de la 1 decembrie – Zeci de mii de salariați sunt vizați

Schimbare radicală! Ce se întâmplă cu vârsta de pensionare – Milioane de oameni, vizați!

EXCLUSIV! Sute de mii de români sunt vizați! Ministerul Olguței Vasilescu face lumină în subiectul momentului