O nouă REACȚIE de la BNR! Ce i se transmite premierului Mihai Tudose

Reacție pentru premierul Mihai Tudose! După acuzațiile aduse BNR, oficialii Băncii Naționale îi răspund șefului Guvernului. Banca centrală explică faptul că rezerva minimă obligatorie (RMO), acele depozite de care vorbea premierul, este rezerva constituită de fiecare instituție de credit la BNR.

„În concluzie, banii aparțin băncilor. În primăvară am redus RMO în valută de la 10% la 8%. Menționăm că practica în Uniunea Europeană este ca nivelul acestor rezerve să fie de 2%. Pe termen mediu trebuie să ajungem și noi la acel nivel, în funcție de ferestrele de oportunitate pe care le vom identifica”, a declarat viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, potrivit economica.net.

Acesta a precizat că acei 500 de milioane de euro care au fost eliberați odată cu reducerea RMO în valută nu aveau nici un efect asupra cursului de schimb dacă ar fi fost scoși din țară, sau ar fi pus presiuni de apreciere asupra leului, dacă ar fi fost schimbați în lei. Despre varianta ca acei bani din RMO să plece din țară, Liviu Voinea a precizat că nimeni nu poate identifica dacă băncile au folosit banii proveniți din reducerea RMO sau din alte resurse. „Banii erau oricum ai băncilor și nu influențează cursul de schimb. Cursul este stabilit de piață nu de BNR, dar noi avem voie să intervenim în piață, dar nu comentăm când, cum sau în ce fel”, a precizat Liviu Voinea.

Viceguvernatorul BNR a arătat că la ultimele două ședințe de politică monetară ale Consiliului de Administrație al BNR, pe fondul unor tensiuni în piață legate de o lipsă de lichidități, pe care BNR o consideră temporară, a fost discutată opțiunea de reducere a RMO-urilor băncilor în lei pentru a asigura lichiditate și a stopa creșterea Robor. Cu toate acestea, BNR a decis să nu reducă rezerva băncilor în lei, tocmai pentru a preveni eventuale speculații pe cursul de schimb. “Așa cum a arătat și guvernatorul BNR în urmă cu câteva zile, este imposibil să ții dobânzile constant, cursul fix și rezerva internatională intactă, atât timp cât sentimentul pieței se schimbă”, a declarat Liviu Voinea.

În contextul international de piață, prima de risc a României a crescut și acest lucru se vede în dobânzile la care se poate împrumuta statul acum și a faptului că de două luni Ministerul Finanțelor refuză să se împrumute la astfel de costuri. Pe de altă parte, dobânda de politică monetară a Băncii Central Europene (BCE) cea aplicabilă monedei unice a rămas pe loc, în timp ce dobânzile la dolar și lira sterlină au crescut. Iar percepția pieței este la nivel international că toate aceste dobânzi și prime de risc vor crește în continuare. Potrivit manualelor de economie, în condițiile descrise mai sus, ori crește dobânda la leu, ori se depreciază cursul de schimb. BNR nu a crescut dobânda de politică monetară, dar dobânda pe interbancar a crescut, iar deprecierea cursului a ajuns la 1,5%. Un nivel destul de redus deocamdată.

Premierul Mihai Tudose a susţinut, joi seară, că Banca Naţională poartă o parte din vină pentru deprecierea leului în raport cu euro, afirmând că BNR ar fi trebuit să intervină şi nu a făcut-o. El a acuzat că în luna aprilie BNR a redus depozitele obligatorii ale băncilor comerciale de la 10 la 8%, iar acest lucru a “disponibilizat” 500 de milioane de euro, „dintre care 280 deja au plecat din ţară”.

„Au avut lei, au schimbat în euro, ca sa îi scoată din ţară (…) BNR, practic, le-a dat voie să scoată din rezerve 500 de milioane de euro (…) Am tot tras semnale de alarmă cu ce se întâmplă în sistemul bancar. Cred ca va trebui să avem o discuţie foarte aşezată şi serioasă cu Banca Naţională despre ce se întâmplă şi cam care ar trebui să fie rolul Băncii Naţionale, fără să intervenim, ca guvern”, a declarat premierul.

Vezi și Oare nu merita mai mult? Ce pensie avea Stela Popescu, după mai bine de 50 de ani petrecuți pe scenă

Stela Popescu s-a gândit și la asta! Cât de bogată era artista și pe cine a desemnat drept moștenitori

Lovitură pentru mii de pensionari! Din ce motiv STATUL le cere banii înapoi