Consultantul economic Adrian Negrescu trage un puternic semnal de alarmă cu privire la problemele inerente pe care le-a generat pandemia în piaţa muncii.
”Am avut peste 1 milion de români care s-au întors din Occident, pe fondul pandemiei şi, din economii, din ce au strâns în ultimii ani, au încercat să reziste. Mulţi au reuşit să plece înapoi, însă alţii şi acum, după aproape un an de pandemie, trăiesc la limita subzistenţei.
Unii şi-au găsit locuri de muncă în ţară, prea puţini însă, alţii se gândesc cu speranţă la 2021, să se întoarcă la muncă afară. Pentru restul românilor, cei care lucrează în mediul privat au trăit cu spaima zilei de mâine. Mulţi au rămas fără joburi, alţii au trăit din şomajul tehnic asigurat de stat. Pentru bugetari, 2020 a fost un an bun, pentru că n-au simţit criza, fiind protejaţi de politicieni, în contextul anului electoral”, a declarat Adrian Negrescu.
‘Mediul privat îşi va restructura afacerile în 2021. Presiunea pe angajaţi va fi şi mai mare’
”Va fi anul în care multe dintre firme îşi vor restructura afacerile. Se va merge pe eficienţă – lucrul de acasă i-a ,,sedus’’ pe mulţi patroni, astfel că multe companii vor căuta să îşi reducă schemele de personal. Presiunea pe angajaţi va creşte, eficienţa va fi la ordinea zilei”, consideră specialistul.
Din punct de vedere salarial, este puţin probabil să asistăm la creşteri, mai ales în prima parte a anului, a adăugat acesta.
”Dacă vom scăpa de pandemie, dacă vor fi ridicate restricţiile, este posibil să asistăm la un reviriment şi în piaţa muncii, mai ales că necesarul de forţă de muncă va fi semnificativ, mai ales în sectoare precum construcţiile, IT, comerţ, transporturi.
Pentru bugetari, anul 2021 ar putea fi unul cu emoţii. Necesara restructurare a aparatului public şi îngheţarea salariilor la nivelul din 2020 sunt în prim-plan, în condiţiile în care salariile şi pensiile vor depăşi, ca nivel, încasările preconizate din taxe şi impozite.
În concluzie, va fi încă un an plin de provocări, cu un prim semestru în care pe piaţa muncii se va resimţi criza economică şi, sperăm, cu un semestru al doilea în care eliminarea restricţiilor impuse de pandemie să aducă un reviriment economic, mai ales în sectoare precum HORECA, transporturi, evenimente, cultural – grav afectate de pandemie”, a adăugat Negrescu.
Întrebat ce ar trebui făcut pentru redresarea activității companiilor și implicit cresterea bunăstării materiale a angajaţilor, consultantul economic a spus că este nevoie de mai multă predictibilitate din punct de vedere fiscal.
”Principul lucru pe care Guvernul trebuie să-l facă este să asigure un cadru fiscal predictibil. După ce, în 2020, am avut peste 120 de modificări fiscale, sperăm ca anul 2021 să pornească sub alte auspicii, pentru ca firmele să poată să îşi construiască bugetele, să îşi estimeze cheltuielile şi veniturile pe baze fiscale stabile. Altfel spus, să sperăm că nu vom asista la creşteri de taxe şi impozite. Va fi important de văzut în ce măsură programele de susţinere, cu granturi, vor fi eficientizate, pentru că acum acestea nu funcţionează”, a afirmat Negrescu.
Pe de altă parte, acesta şi-a exprimat speranţa că vom asista la o reducere a presiunii fiscale pe forţa de muncă, mai ales în zona salariilor mici, unde avem cele mai mari costuri raportate la venituri din UE. O scădere a fiscalităţii pe această zonă ar fi salutară şi ar impulsiona companiile să facă angajări.
”Este important de văzut, pe de altă parte, cum va fi rezolvată problema salariului minim pe economie, un subiect extrem de sensibil în condiţiile crizei. Salariul minim a crescut, în 2020, cu 7,2% în timp ce în Polonia a avansat cu 15,6% iar în Bulgaria cu 8,9%.
Un salariu minim de 2300 de lei, care ia în calcul rata inflaţiei (2,2%) şi un procent care vizează productivitatea muncii, ar fi absolut necesar în contextul în care românii au printre cele mai mici salarii din UE.
Trebuie găsită, pe de altă parte, o soluţie pentru ca firmele să fie stimulate să plătească mai mult decât salariul minim – avem 1,3 milioane de români plătăţi la acest nivel. O astfel de decizie trebuie să ia în calcul şi faptul că peste 80% dintre firmele româneşti sunt slab capitalizate, adică nu au forţă financiară pentru a plăti salarii mai mari”, a încheiat specialistul, informează adevărul.ro
Citește și:
