Între miros de tei întârziat, valuri, nori și praf de pușcă am fost noi – cei 22 de jurnaliști aleși din toate colțurile țării, pentru a simți pe pielea noastră doar o mică parte din ce trăiesc militarii români.
Mai exact, timp de aproape o săptămână, am participat la „Cursul pentru jurnaliștii care transmit din zone de conflict”, desfășurat cu sprijinul Forțelor Navale și al Forțelor Aeriene.
Mica noastră instruire în tainele războiului și supraviețuirii a început duminică, 17 iunie, când ne-am urcat într-un autocar cu destinația Constanța. Pe tot timpul cursului, am fost atent îndrumați și supravegheați de către colonelul Renato Nadolu, șef al Secției de informare internă, comunicare online și instruire de specialitate din cadrul Direcției Informare și Relații Publice (DIRP) a MApN, și de către locotenent-colonelul Monica Szlavik, șefă a Compartimentului instruire de specialitate din DIRP.
Parfumul teiului înflorit târziu din Constanța
După aproximativ trei ore, am ajuns în orașul de pe malul Mării Negre, acolo unde, la coborârea din autocar, am fost întâmpinați de un puternic parfum de tei întârziat.
Ulterior, ne-am cazat la Căminul Militar Nr. 2, Constanța.
Deschiderea oficială a cursului a avut loc luni, când ne-am deplasat la Centrul de conferințe al Forțelor Navale și unde l-am întâlnit pe contraamiralul de flotilă Daniel Căpățână, comandantul Flotei și pe contraamiralul de flotilă Valentin Iacoblev, comandantul flotilei 56 Fregate. Tot acolo, am avut parte și de un briefing referitor la teatrele de operații în care acționează Armata Română, fiind apoi instruiți despre cum să ne comportăm cu militarii pe timpul operațiunilor. Totodată, l-am cunoscut pe colonelul Corneliu Pavel, de la Statul Major al Forțelor Navale Române.
Adevărata acțiune avea să vină mai târziu, când am fost instruiți de militarii Forța Navală a Forțelor pentru Operații Speciale (FNFOS), specializați în acordarea de prim-ajutor.
Acești militari bravi au reprezentat cu mândrie Armata României în misiuni din Afganistan, Irak și alte teatre de luptă. Acolo, ei nu au fost interesați de victoria personală, de ascensiunea în carieră, ci, primordial pentru aceștia, era sentimentul de unitate, de echipă. Nu sunt doar camarazi de arme, ci și frați. De altfel, sentimentul de unitate este mai puternic decât orice în mai toate structurile Armatei Române.
De la mirosul de tei la cel de praf de pușcă
Alături de cei de la FOS, am petrecut și ziua de marți. Ne-am scufundat, am efectuat salturi din RHIB. După-amiază, am tras cu armamentul de infanterie și ni s-a făcut instrucție genistică/EOD.
Miercuri, am făcut cunoștință din nou cu valurile, de la bordul Fregatei Regele Ferdinand – una dintre cele mai importante arme pe care le are, în prezent, Armata Română și care efectuează, deseori, misiuni împreună cu armatele aliate.
Am avut parte de un adevărat spectacol pe mare, am fost învățați cum să stingem incendii, dar și cum să ne comportăm în situația în care vasul se scufundă. De asemenea, cu aceleași ambarcațiuni cu care am efectuat salturi de tip RHIB, ne-am luptat iarăși cu valurile și, evident, având lângă noi militari deosebiți și capabili, am triumfat în lupta contra naturii.
Pui de baltă și șerpi – mănânci orice pentru a supraviețui
De pe mare am trecut pe uscat și ne-am deplasat la Regimentul 307 Infanterie Marină, din Babadag, unde ne-au fost gazde locotenent-colonelul Dumitru Todosiuc și locțiitorul acestuia, locotenent-colonelul Marius Gheorghescu. Pentru cei care nu știu, acest regimentul a fost, în anul 1941, sub directa comandă a generalului, mai târziu mareșalului, Ion Antonescu.
La Regimentul 307, ni s-au predat tehnici de supraviețuire. Am învățat cum să utilizăm o busolă militară, să citim azimutul, dar și să mâncăm orice în lupta pentru supraviețuire. Astfel, din meniul zilei respective, nu au lipsit puii de baltă și șerpii. Apoi am fost căliți psihic și fizic în zona cu obstacole. Chiar nu vă imaginați cum pot sări oamenii aceștia peste obstacole!
În zilele de 21 și 22 iunie, am zburat cu o aeronavă Spartan și i-am văzut pe parașutiștii din Forțele Speciale la lucru. La revenirea pe aeroportul „Mihail Kogălniceanu”, ne-am pregătit din nou de zbor, iar greul de-abia începea. La „Mihail Kogălniceanu” l-am întânit pe generalul de flotilă aeriană Vasile Toader, locțiitorul șefului Statului Major al Apărării pentru operații și instrucție – al treilea cel mai important om din Armata Română.
Am fost transportați la Poligonul Babadag, unde am stat timp de 22 de ore. Am fost asediați de „insurgenți”, ne-am ascuns, târându-ne pe coate, într-un buncăr, am cunoscut „teroriști”, iar patru dintre colegi au fost „răpiți”.
Din fericire, militarii români și-au făcut datoria și i-au salvat, misiunea fiind astfel încununată cu succes. Pe scurt, am avut parte de acțiune din plin.
Sâmbătă, contraamiralul Daniel Căpățână ne-a înmânat diplomele și am părăsit, cel puțin pentru moment, viața cazonă. Iată cum, într-o săptămână, am trăit între parfum de tei întârziat, valuri, nori și praf de pușcă.
Vezi și Detalii nespuse! Unde lucrează nora Vioricăi Dăncilă
EXCLUSIV! SURSE! Cine îl păcăleşte pe Gigi Becali cu milioane de euro
