Revenirea ambelor reactoare de la Cernavodă nu a eliminat importurile de electricitate. Sâmbătă, 14 noiembrie 2026, în jurul orei 16:30, România acoperea din exterior aproximativ o cincime din consum. Producția nucleară revenise între sursele importante ale sistemului, dar totalul energiei furnizate de centralele interne rămânea sub necesarul înregistrat în acel moment al după-amiezii.
Consumul depășea producția internă
La ora 16:28, consumul național indicat era de 6.733 MW, iar producția internă de 5.376 MW. Importul net raportat era de 1.356 MW. Valorile descriu situația la un anumit moment, nu energia importată pe întreaga zi și nici o medie pentru luna noiembrie. Ele arată puterea cerută și furnizată în sistem atunci.
Raportarea importului la consum conduce la aproximativ 20,1%, iar producția internă reprezenta circa 79,8% din necesar. Diferența de un megawatt dintre scăderea valorilor afișate și importul publicat nu schimbă imaginea de ansamblu: consumul era peste producția națională, iar deficitul din acel interval era acoperit prin schimburile cu exteriorul.
Un asemenea instantaneu nu înseamnă că România importă aceeași cantitate la fiecare oră. Producția și cererea se modifică pe parcursul zilei. Pentru intervalul analizat, însă, datele arată clar că funcționarea celor două unități nucleare nu era suficientă pentru ca totalul centralelor românești să egaleze consumul din rețea.
Unitatea 1 a revenit în sistem în cursul nopții
Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă a fost reconectată la Sistemul Energetic Național sâmbătă, în jurul orei 01:00. Astfel, centrala a revenit la operarea cu ambele reactoare după mai mult de trei luni și jumătate în care cele două unități nu mai funcționaseră simultan.
În instantaneul de după-amiază, reactoarele furnizau împreună 997 MW, aproximativ 18,5% din producția internă. Ponderea se referă la energia produsă în țară, nu la întregul consum național. Diferența dintre cele două baze de comparație este importantă deoarece consumul includea și electricitatea adusă prin importuri nete în intervalul respectiv.
Reconectarea înseamnă revenirea unei surse importante, dar cifra livrată efectiv trebuie citită din datele de funcționare, nu presupusă din simplul număr de reactoare pornite. În cazul de față, totalul nuclear raportat după-amiază era apropiat de 1.000 MW, iar restul producției provenea din mai multe tehnologii aflate simultan în funcțiune.
Gazele aveau cea mai mare contribuție în fotografia de la prânz
O altă situație, de la ora 14:31, arăta hidrocarburile, în principal gazele naturale, la 1.594 MW. Energia nucleară era indicată atunci la 1.000 MW. Aceste valori aparțin unui moment anterior celui folosit pentru consumul și importul de la 16:28 și nu trebuie adunate cu cifre din celălalt instantaneu.
În aceeași structură de la 14:31, producția fotovoltaică era de 805 MW, iar cea eoliană de 761 MW. Hidrocentralele furnizau 603 MW, centralele pe cărbune 599 MW, iar biomasa 72 MW. Datele ilustrează contribuția simultană a surselor regenerabile, nucleare și a centralelor care utilizează combustibili pentru producerea electricității.
Contribuțiile nu au aceeași stabilitate de la o oră la alta. Condițiile meteorologice și disponibilitatea centralelor influențează structura producției. De aceea, comparația între tehnologii trebuie făcută în cadrul aceluiași moment de raportare. Cifra fotovoltaică de la 14:31, de exemplu, nu descrie automat aportul solar de la finalul după-amiezii.
Opririle din vară au redus aportul nuclear
Unitatea 1 fusese oprită controlat pe 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Unitatea 2 a fost deconectată ulterior, la jumătatea lunii august. Revenirea simultană din noiembrie încheie perioada în care centrala nu mai contribuise la sistem cu ambele unități, perioadă dificilă pentru producția nucleară.
Procesul de repornire a întâmpinat și dificultăți tehnice. Unitatea 1 mai fusese reconectată, dar a fost oprită din nou din cauza unei defecțiuni la un echipament din partea clasică a centralei. Reluarea funcționării anunțată acum trebuie, astfel, citită în contextul acestei succesiuni de opriri și reconectări, nu ca prima tentativă de revenire.
Ce arată și ce nu arată importul din acest interval
Datele demonstrează dependența de importuri pentru momentul analizat, inclusiv cu ambele reactoare în funcțiune. Ele nu stabilesc însă un preț al electricității pentru gospodării și nici un volum total zilnic. Pentru energia acumulată într-o perioadă este necesară o măsurare pe durata respectivă, nu numai citirea unei puteri exprimate în megawați.
Situația de sâmbătă arată că echilibrul sistemului depinde de ansamblul centralelor și de consum, nu doar de Cernavodă. Revenirea nuclearului mărește producția disponibilă, dar diferența rămasă față de cerere trebuie acoperită. În fotografia de la 16:28, această diferență era încă importantă, iar importul net asigura aproximativ o cincime din necesar.
Surse: Ziarul Financiar
