Un număr de 12.957 de firme din România și-au suspendat activitatea în primele nouă luni din 2026, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. Bucureștiul are cele mai multe cazuri în clasamentul teritorial, iar comerțul ocupă primul loc între domeniile prezentate. Totuși, totalul suspendărilor este mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Între ianuarie și septembrie 2025 fuseseră înregistrate 14.838 de suspendări, iar scăderea anuală raportată pentru 2026 este de 12,68%. Cifrele descriu întreruperi temporare de activitate, nu dispariția definitivă a aproape 13.000 de companii. Suspendarea nu echivalează cu radierea sau dizolvarea, iar firmele pot reveni ulterior la funcționare, în condițiile legii.
Bucureștiul conduce după numărul de cazuri
În Capitală, 1.606 firme și-au suspendat activitatea în intervalul analizat, cu 11,61% mai puține decât în primele nouă luni din 2025. Bucureștiul rămâne pe primul loc în clasamentul numerelor absolute, deși evoluția sa anuală este descendentă. Cele două informații nu se contrazic: un teritoriu poate avea cele mai multe cazuri și, simultan, o reducere față de propriul nivel anterior.
După București urmează județul Cluj, cu 883 de suspendări, și Iași, cu 649. Bihor a înregistrat 633, Brașov 559, iar Timiș 534. Aceste valori arată unde s-au concentrat întreruperile temporare raportate, dar nu reprezintă procente din numărul tuturor firmelor active în fiecare județ. Prin urmare, ordinea nu este automat un clasament al riscului individual al companiilor.
Județele cu mai puține suspendări
În continuarea listei, Maramureș a avut 491 de cazuri, Sibiu 488 și Neamț 481. La polul opus se află Ialomița, cu 61 de firme care și-au suspendat activitatea, Giurgiu cu 71 și Tulcea cu 75. Covasna a înregistrat 77 de suspendări, iar Brăila 92, potrivit situației prezentate pentru perioada ianuarie-septembrie.
Diferențele teritoriale trebuie privite ca distribuție a cazurilor înregistrate. Fără raportarea la mărimea mediului de afaceri din fiecare zonă, un număr mic nu dovedește singur că firmele de acolo se află într-o situație mai bună. Datele disponibile oferă o hartă a suspendărilor, nu un diagnostic complet asupra profitabilității sau capacității de plată a societăților din fiecare județ.
Comerțul are cele mai multe întreruperi
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul însumează 1.672 de suspendări, cel mai mare număr dintre domeniile enumerate. Alte activități de servicii înregistrează 1.067 de cazuri, iar activitățile profesionale, științifice și tehnice au 904. Aceste categorii aduc în prim-plan atât afacerile comerciale, cât și servicii cu profiluri foarte diferite.
Pentru comerț este raportată o creștere de 25,43% a suspendărilor față de primele nouă luni din 2025. În activitățile profesionale, științifice și tehnice, creșterea indicată este de 61,14%. Așadar, reducerea totalului național nu s-a reflectat identic în toate domeniile. Unele categorii au avut mai multe întreruperi temporare chiar într-un interval în care indicatorul agregat a scăzut.
Cum arată numai luna septembrie
În septembrie au fost înregistrate 845 de suspendări la nivel național. Bucureștiul a avut 100 de cazuri, iar Clujul 47. Urmează Sibiu, cu 43, Constanța, cu 42, Bihor, cu 39, și Brașov, cu 38. Acesta este tabloul unei singure luni și trebuie citit separat de totalurile cumulate de la începutul anului.
Prezența Constanței între județele enumerate pentru septembrie arată de ce clasamentele lunare nu trebuie confundate cu cele pentru nouă luni. Ele răspund unor întrebări diferite: unde s-au înregistrat recent mai multe suspendări și unde s-au acumulat cele mai multe de la începutul perioadei. Cifrele lunare nu descriu singure tendința întregului an, care este încă în desfășurare.
Suspendarea nu este ieșire definitivă din afaceri
O firmă care își întrerupe temporar activitatea nu este, doar prin această măsură, radiată sau dizolvată. Posibilitatea reluării funcționării diferențiază suspendarea de formele de încetare definitivă. Din acest motiv, totalul de 12.957 de cazuri nu poate fi prezentat drept număr de firme închise definitiv și nici drept număr de falimente înregistrate în România.
La fel, scăderea de 12,68% nu arată automat că toate dificultățile mediului de afaceri s-au redus. Indicatorul măsoară o anumită procedură, pentru o perioadă precisă. Imaginea oferită de ONRC este una nuanțată: mai puține suspendări în total, concentrarea lor în București și în județe cu multe cazuri raportate, dar creșteri în unele domenii, inclusiv în comerț și în activitățile profesionale, științifice și tehnice.
Surse: Digi24
