România nu va plăti despăgubirile de aproximativ 6,5 miliarde de dolari solicitate de Gabriel Resources în litigiul privind proiectul minier de la Roșia Montană. Comitetul ad-hoc al Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții a respins integral cererea de anulare a hotărârii favorabile statului român. Decizia a fost pronunțată la 13 noiembrie 2026.
Efectul financiar trebuie citit corect: cele 6,5 miliarde de dolari reprezentau pretențiile companiei împotriva României, nu o sumă pe care statul urmează să o încaseze. Separat de respingerea despăgubirilor, autoritățile urmăresc recuperarea cheltuielilor de judecată cuvenite României. Hotărârea arbitrală din martie 2024 rămâne definitivă și obligatorie, potrivit Ministerului Finanțelor.
Ce a decis comitetul de anulare
Gabriel Resources și filiala Gabriel Resources Jersey au cerut anularea hotărârii din 8 martie 2024, prin care tribunalul arbitral respinsese pretențiile lor împotriva statului. Procedura de anulare s-a desfășurat între iulie 2024 și noiembrie 2026 și a inclus schimburi de memorii, precum și o audiere a părților implicate în litigiu.
Comitetul a fost alcătuit din Eduardo Zuleta, în calitate de președinte, Lawrence Boo și Maxi Scherer. Acesta a respins toate argumentele prezentate de reclamanți. În consecință, încercarea de a desființa hotărârea arbitrală nu a reușit, iar soluția prin care România câștigase dosarul în martie 2024 a rămas în vigoare.
Argumentele invocate de companii
Reclamanții au susținut că ar fi existat nereguli în constituirea tribunalului arbitral și abateri grave de la regulile fundamentale de procedură. Ei au solicitat și anularea parțială a hotărârii, afirmând că tribunalul și-ar fi depășit competențele și că decizia nu ar fi fost motivată corespunzător. Acestea sunt motivele invocate de companii, nu nereguli confirmate prin noua soluție.
Respingerea lor integrală închide procedura extraordinară descrisă de Convenția ICSID. Potrivit Ministerului Finanțelor, convenția nu prevede o altă cale de atac împotriva acestei decizii. Noutatea față de victoria din 2024 este, prin urmare, încheierea încercării de anulare și consolidarea caracterului definitiv al soluției favorabile României în acest litigiu internațional.
Ce se întâmplă cu banii solicitați
Pretențiile de aproximativ 6,5 miliarde de dolari nu se transformă într-o obligație de plată a României. Compania solicitase despăgubiri pentru modul în care considera că statul tratase proiectul minier, dar tribunalul arbitral respinsese cererea, iar această hotărâre a trecut acum și de procedura de anulare inițiată de reclamanți.
În plus, reclamanții au fost obligați să suporte cheltuielile procedurii de anulare. Ministerul Finanțelor a anunțat continuarea demersurilor pentru recuperarea integrală a cheltuielilor de judecată cuvenite statului. Această recuperare este un demers distinct de respingerea despăgubirilor: anunțul despre continuarea procedurilor nu înseamnă că toate sumele datorate României au fost deja încasate în buget.
Un dosar început în anul 2015
Arbitrajul a fost inițiat în iulie 2015, în baza tratatelor bilaterale de investiții dintre România și Canada, respectiv România și Regatul Unit. Gabriel Resources susținea că autoritățile române nu acționaseră pentru autorizarea proiectului minier. Disputa a ajuns astfel în fața mecanismului internațional pentru soluționarea diferendelor legate de investiții, unde compania a formulat cererea de despăgubire.
Prima soluție favorabilă României a venit în martie 2024. Etapa începută ulterior nu trebuie confundată cu începutul unui litigiu complet diferit: companiile încercau anularea acelei hotărâri. Pronunțarea din noiembrie 2026 încheie un parcurs de peste un deceniu, în care apărarea statului a traversat schimbări ale guvernelor și conducerilor instituțiilor implicate.
Reacțiile autorităților și miza patrimoniului
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a atribuit rezultatul unui efort juridic și instituțional susținut pentru apărarea intereselor statului. Președintele Nicușor Dan a descris decizia ca pe o victorie importantă și a evidențiat dimensiunea civică și socială a cazului Roșia Montană, dincolo de componenta de mediu. Reacțiile politice au pus astfel accentul pe semnificația mai largă a rezultatului.
Premierul Luca Niculescu a salutat soluția și a mulțumit avocaților, Ministerului Finanțelor și celorlalte instituții implicate, subliniind continuitatea echipelor. Proiectul minier, care urmărea exploatarea aurului și argintului, nu a fost realizat, iar localitatea este înscrisă din 2021 în Patrimoniul Mondial UNESCO. Pentru finanțele publice, rezultatul imediat rămâne eliminarea obligației de a achita despăgubirile cerute în acest dosar, în timp ce recuperarea cheltuielilor continuă pe un traseu separat.
Surse: Digi24
