Marii producători de petrol din țările OPEC (Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol) a decis reducerea producţiei cu 750.000 de barili pe zi, până la 32,5 de milioane de barili. Este prima reducere de acest tip după anul 2008. Deși inițial Arabia Saudită s-a opus unei astfel de măsuri,în cele din urmă a cedat, deși pentru aceasă țară petrolul reprezintă acum 70% din veniturile la buget ale autorităţilor.
Cine câștigă?
RUSIA
Primul câștigător indirect al acestei crize petroliere este Rusia, care a cerut încă de la începutul anului un efort de îngheţare a producţiei. Deşi Rusia a participat în tratativele de la Alger, statul nu este parte a înţelegerii din cadrul OPEC.
Vezi și Economia SUA, în picaj. Ne așteaptă o nouă criză?
Rusia este afectată de sancţiunile internaţionale şi de scăderea preţurilor, astfel că o decizie de reducere a extracţiei va duce la creşterea preţului petrolului. Mai departe, de acest lucru vor beneficia atât companiile ruse, precum Rosneft, Gazprom şi Lukoil, cât şi bugetul guvernului de la Moscova.
De altfel, Rusia pompează acum cât de mult ţiţei poate, aceasta ajungând la 11,1 milioane de barili pe zi, peste nivelul de 10,7 milioane de barili din august. Rubla s-a depreciat cu peste 50% faţă de 2014 din cauza scăderii preţului petrolului şi a sancţiunilor internaţionale impuse pentru anexarea Crimeei şi sprijinirea cu arme a rebelilor din estul Ucrainei. Însă tocmai această depreciere masivă a rublei ajută acum companiile ruse să îşi crească producţia deoarece şi-au redus costurile interne, în vreme ce marea majoritate a câştigurilor sunt în dolari, potrivit Adevarul.
SUA
Producătorii americani care extrag petrol din şisturi şi cei canadieni care exploatează nisipurile petrolifere din Alberta beneficiază la rândul lor de un moment de respiro. De altfel, „războiul petrolului“ a fost declanşat de către Arabia Saudită pentru a scoate de pe piaţă producătorii de petrol americani care scot ţiţei din şisturi, dar acesta nu a fost decât parţial câştigat.
Vezi și BNR: 11 miliarde de EUR sunt necesare pentru recapitalizarea companiilor din România
Dacă preţul petrolului creşte consistent pe burse, atunci aceştia sunt salvaţi. SUA produceau în mai 2015 o cantitate de 9,6 milioane de barili pe zi, iar acum producţia a scăzut la 8,5 milioane, potrivit EIA, administraţia americană pentru energie. Canada produce, la rândul său, 3,9 milioane de barili pe zi. Acţiunile Canadian Natural Resources Ltd. şi Crescent Point Energy Corp. Au crescut cu cel puţin 5,9% pe bursă după anunţul OPEC, potrivit Adevărul.
Companiile de servicii petroliere
Societăţile de servicii la sondă sunt alţi câştigători colaterali. În timpul scăderii preţurilor, acestea au suferit, pe măsură ce grupurile energetice au amânat investiţii de sute de miliarde de dolari. Acum, odată cu începerea creşterii preţurilor, giganţii petrolieri vor reîncepe investiţiile, astfel că societăţile care oferă servicii vor avea mai multe comenzi. Acţiunile China Oilfield Services au urcat cu 11% după anunţul OPEC, pe măsură ce investitorii se aşteaptă să aibă mai multe comenzi.
Vezi și Waw! Cât câștigă Simona Halep anual doar din sponsorizări!
Băncile centrale din întreaga lume
Atât Rezerva Federală – banca centrală a SUA – cât şi Banca Centrală Europeană şi Banca Japoniei vor beneficia de pe urma semnalului dat de OPEC. Acestea se luptă cu dobânzile negative şi cu inflaţia scăzută, iar majorarea preţului petrolului va duce la creşterea inflaţiei.
Cine pierde?
NOI (şoferii şi turiştii)
Şoferii şi turiştii sunt principalii pierzători ai deciziei OPEC. Pe măsură ce preţul petrolului va creşte se vor scumpi şi carburanţii, ceea ce va lovi direct în portofelul şoferilor din întreaga lume, scrie Adevărul. De asemenea, vor fi afectate şi companiile aeriene, care se vor confrunta cu majorarea costurilor cu kerosenul, în vreme ce turiştii care zboară cu avionul vor fi nevoiţi să plătească mai mult pentru un bilet.
