sursa foto:  click.ro

Mare atenție! La cât a ajuns datoria externă a României

Într-un comunicat remis Bugetul.ro, Banca Națională a României a dezvăluit la cât a ajuns datoria externă a României, până în luna august a acestui an.

În perioada ianuarie – august 2017, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4 043 milioane euro, comparativ cu 2 653 milioane euro în perioada ianuarie – august 2016; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1433 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 146 milioane euro, balanța veniturilor primare s-a încheiat cu un deficit mai mic cu 113 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai redus cu 216 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
Ianuarie – august 2016 Ianuarie – august 2017p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 51 055 53 708 -2 653 56 050 60 093 -4 043
A. Bunuri şi servicii 45 532 46 216 -684 50 777 52 748 -1 971
a. Bunuri 33 933 39 691 -5 758 37 386 44 577 -7 191
     b. Servicii 11 599 6 525 5 074 13 391 8 171 5 220
  • servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor
1 716 128 1 588 1 929 123 1 806
– transport 3 592 1 226 2 366 3 989 1 630 2 359
– turism – călătorii 1 050 1 238 -188 1 563 2 050 -487
– alte servicii 5 241 3 933 1 308 5 910 4 368 1 542
B. Venituri primare 2 035 5 691 -3 656 2 586 6 129 -3 543
C. Venituri secundare 3 488 1 801 1 687 2 687 1 216 1 471
p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 2 518 milioane euro (comparativ cu 3 092 milioane euro în perioada ianuarie – august 2016), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2 804 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 286 milioane euro.

În perioada ianuarie – august 2017, datoria externă totală a crescut cu 1 167 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 69 527  milioane euro la 31 august 2017 (73,9 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,2 la sută faţă de 31 decembrie 2016;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2017 nivelul de 24 550 milioane euro (26,1  la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 5,5 la sută faţă de 31 decembrie 2016.  

 

Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă Serviciul datoriei externe, 8 luni 2017p
Sold la 31.12.2016 Sold la 31.08.2017p
I. Datoria externă pe termen lung 69 645 69 527 10 716
 I.1. Datoria publică 32 299 33 898 2 401
I.1.1. Datoria publică directă                31 752 33 433 2 326
I.1.2. Datoria garantată public 547 465 75
I.2. Datoria negarantată public,           din care: 36 091 34 456 8 293
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 3 637 3 051 1 200
I.3. Datoria autorităţii monetare, din care: 1 255 1 173  22
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 255 1 173 22
II. Datoria externă pe termen scurt 23 265 24 550 33 485
Total datorie externă (I+II) 92 910 94 077 44 201
e) date estimate

p) date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 21,1  la sută în perioada ianuarie – august 2017, comparativ cu 30,0  la sută în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii  la 31 august 2017 a fost de 5,9 luni, faţă de 6,3 la 31 decembrie 2016.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 august 2017 a fost de 86,2 la sută, comparativ cu 90,5 la sută la 31 decembrie 2016.

 

Precizări metodologice

 

  • Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005, se regăsesc în Baza de date interactivă.
  • Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Principalele deosebiri dintre BPM6 şi versiunea anterioară a manualului, BPM5 se regăsesc în documentul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR.
  • Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:                                  3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;                              

 

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

 

  • Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  • Soldul  datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică,  inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi – calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Conform BPM6, alocările de DST de la FMI  (pct. I.3.1 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
  • Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
  • Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  • Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.

Vezi și Legea care le va permite salariaților să lucreze de ORIUNDE – ce condiții trebuie să întruniți

Un renumit impozit se întoarce: Ce bombă pregătește Guvernul Tudose

Inedit! Ce job are fostul portar al naționalei, Bogdan Stelea

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare