Școlile din mediul urban ar putea forma mai puține clase pregătitoare și clase a V-a dacă regulile propuse pentru anul școlar 2027–2028 vor fi aprobate în forma aflată în dezbatere publică. Schimbarea urmărește constituirea unor clase cu efective mai mari. Ea nu demonstrează o scădere a numărului total de copii școlarizați: aceiași elevi pot fi repartizați în mai puține clase.
O simulare realizată pe datele din anul școlar 2025–2026 indică între 245 și 917 clase de început de ciclu mai puține în orașe și municipii. Rezultatul nu este o prognoză a înscrierilor din 2027 și nici o listă de clase deja desființate. Proiectul poate fi schimbat înainte de aprobare.
Praguri diferite pentru orașe și municipii
Ministerul Educației și Cercetării propune ca în orașele care nu sunt municipii efectivele să fie cu cel puțin trei elevi peste media legală. Pentru clasa pregătitoare, pragul rezultat este de 21 de elevi, iar pentru clasa a V-a de 23. În municipii, clasele ar trebui să aibă cel mult doi elevi sub maximul legal.
În această a doua categorie de localități, minimul ar fi de 22 de elevi la pregătitoare și de 26 la clasa a V-a. Plafoanele obișnuite prevăzute de lege sunt de 24, respectiv 28 de elevi. Pentru mediul rural, proiectul nu introduce aceleași praguri suplimentare, motiv pentru care rezultatele simulării nu trebuie extinse automat asupra tuturor școlilor.
Ce măsoară simularea pe generația din 2025
Analiza aplică regulile propuse unor efective deja cunoscute: 182.268 de elevi, repartizați în 7.691 de clase pregătitoare și clase a V-a din mediul urban. În funcție de modul în care sunt tratate situațiile în care pragurile intră în conflict, ar rezulta între 6.774 și 7.446 de clase. Numărul copiilor folosit în calcul rămâne același.
Sunt incluse unitățile publice cu predare în limba română, învățământ de masă, cu frecvență la zi și locuri finanțate de la buget. Analiza nu acoperă toate formele de școlarizare, învățământul privat sau toate limbile de predare. Întinderea acestor date explică de ce rezultatul nu poate fi prezentat drept o reducere generală a numărului de elevi din România.
Unde apar conflictele dintre minim și maxim
În unele școli, elevii nu pot fi împărțiți astfel încât să fie respectate simultan noul minim și plafonul legal, chiar luând în calcul derogarea de cel mult patru elevi. Analiza identifică asemenea situații în 267 de școli cu clase pregătitoare și în 431 de școli cu clase a V-a. O unitate poate apărea în ambele categorii.
Diferența dintre variantele simulării vine tocmai din rezolvarea acestor incompatibilități. Aplicarea strictă a pragului minim reduce mai puternic numărul claselor. Varianta care păstrează suficiente clase pentru a nu depăși plafonul admis conduce la o reducere mai mică. Proiectul nu clarifică toate aceste situații, iar analiza nu simulează comasările între școli din aceeași localitate.
Cum sunt calculate clasele noi
Pe lângă pragurile generale, proiectul conține formule pentru planificarea claselor de început de ciclu. La pregătitoare sunt luați în calcul copiii care împlinesc șase ani până la 31 decembrie 2027. La clasa a V-a, punctul de plecare îl reprezintă elevii înscriși în clasa a IV-a în anul școlar 2026–2027.
Formulele de planificare nu sunt identice cu toate pragurile minime de funcționare. Pentru clasa a V-a din orașele care nu sunt municipii, numărul elevilor se împarte la media legală plus patru, adică la 24. În municipii, împărțitorul este plafonul de 28. La pregătitoare, valorile corespunzătoare sunt 21 și 24. Proiectul nu precizează cum se rotunjesc toate rezultatele acestor împărțiri.
Mai puține clase pot însemna mai puține posturi
La învățământul primar, fiecare clasă are asociat un post de învățător sau de profesor pentru învățământul primar. În simulare, reducerea este de 81–329 de clase pregătitoare, ceea ce ar însemna tot atâtea posturi mai puține pentru generația analizată. Nu este însă o decizie individuală de concediere pentru un număr identic de persoane.
La gimnaziu, dispariția unei clase reduce orele pentru mai multe discipline, iar efectul asupra normelor depinde de încadrarea profesorilor. Inspectoratele ar trebui să verifice respectarea regulilor atât la aprobarea planurilor, cât și după înscrieri. Termenul propus pentru trimiterea planurilor de școlarizare la minister este 29 ianuarie 2027. Metodologia finală ar urma să fie aprobată prin ordin de ministru, iar cifra de școlarizare, ulterior, prin hotărâre de Guvern.
Surse: Edupedu
